Părintele Arsenie Boca, unul din cei mai mari duhovnici ai României, a murit pe 28 noiembrie 1989 şi a fost înmormântat, cinci zile mai târziu, la Prislop, în locul ales chiar de el, în prezenţa a 2000 de oameni.
Despre moartea sa încă sunt multe taine şi lucruri neelucidate. Mulţi sunt convinşi că părintele a fost schingiuit de Securitate, că avea unghiile de la mâini smulse şi că înainte de a muri şi-ar fi avertizat călăii: "Spuneţi-i lui Ceauşescu că nu mai apucă Crăciunul".
Alţii, dimpotrivă, spun că acesta a murit de moarte bună, la Mânăstirea Sinaia, că slăbise din cauza muncii epuizante şi a numeroaselor boli.
Cert este faptul că părintele Arsenie Boca a fost urmărit şi supravegheat de Securitate până la sfârşitul vieţii. Marele duhvnic intrase în vizorul autorităţilor înainte de instaurarea regimului comunist, iar Securitatea îl urmărea fiindcă îl suspecta că are legătură cu Mişcarea Legionară.
A trecut la Domnul pe 28 noiembrie 1989, la Sinaia, unde avea un mic atelier, într-o casă unde câteva maici de la Prislop amenajaseră un aşezământ monahal.
Părintele Petru Vamvulescu, unul dintre ucenicii de taină ai Părintelui Arsenie, vorbeşte în cartea sa "Viaţa lui Arsenie Boca, fapte inedite" despre moartea marelui duhvonic. Ucenicul părintelui spune că acesta ar fi fost răstignit în pădurea de brazi de la Sinaia.
"El nu a murit numai din cauză că a fost iradiat, în toamna anului 1989. Vreau să fac o noua descoperire de care am fost înştiinţat: văzând că Părintele Arsenie s-a ridicat din moarte (n. r. adică şi-a revenit după iradiere, cel puţin parţial, conform spuselor preotului Vamvulescu), i-au dat ultima lovitură fatală. A fost dus în pădurea de brazi de la Sinaia şi răstignit. I-au înfricoşat şi pe cei ce au aflat, ca să nu spună adevărul, şi s-a lăţit minciuna aceasta, că Părintele Arsenie a murit nu muceniceşte, ci de boală", se arată în mărturia citată de adevarul.ro.
Trebuie să nu ascundem un alt lucru cutremurător: Părintele Arsenie a fost scos de trei ori din mormânt. "Prima dată, la trei zile de la îngropare, fiindu-le frică la securişti să nu învieze, cum îi era frică lui Irod. A doua oară l-au scos după un an, fără explicaţii, iar a treia oară acum vreo şase ani. Atunci a ieşit un izvor de apă din mormântul Părintelui Arsenie, care n-a putut fi oprit. Capacul de sicriu a fost găsit dat într-o parte, iar oasele pline cu apă şi noroi. Au fost spălate şi aşezate într-un sicriu nou, din stejar. Am sărutat sfintele oase şi mai ales capul, care era înmiresmat", mai scrie ucenicul său.
Într-un interviu acordat revistei Formula As, Zoe Daian, nepoata Părintelui Arsenie Boca a relatat ultima minune a celui considerat Sfântul Ardealului:
"Când am fost din nou la el, să îl văd, Părintele mi-a mărturisit că-şi simte sfârşitul aproape. Şi s-a dus atunci la mânăstirea Prislop, din Haţeg, atât de dragă inimii lui, şi şi-a ales un loc, zicând: "Aici vreau eu să-mi fie mormântul". Locul ales de Părintele e extraordinar, parcă-i rupt dintr-un psalm. Dar măicuţele i-au spus: "Părinte, e tare frumos locul, dar nu are apă şi nu-i nicăieri prin preajmă vreun izvor!". Şi el le-a spus: "O să vina şi izvorul!". La scurt timp, a apărut în pădure, la doi-trei metri de capul mormântului, un izvor! Şi nu mult după ce a răsărit de niciunde izvorul acela - s-a sfârşit şi el, Părintele nostru Arsenie".
