Agenția Spațială Europeană (ESA) vizează o finanțare inițială de 1 miliard de euro pentru dezvoltarea unei noi constelații de sateliți cu capabilități militare avansate.
Proiectul, discutat public pentru prima dată în martie anul trecut, ar reprezenta primul program ESA de anvergură care integrează explicit obiective militare, reflectând ambițiile europene de a-și crește autonomia strategică în contextul noii volatilități din relațiile transatlantice sub președinția lui Donald Trump.
Capabilități avansate de geointelligence
Josef Aschbacher, directorul general al ESA, a declarat că, la solicitarea statelor membre și a UE, agenția explorează dezvoltarea unei rețele capabile să colecteze „date optice radar de foarte înaltă rezoluție”, cu sisteme de calcul și inteligență artificială la bordul sateliților.
„Va fi ceva de o anvergură semnificativă,” a spus Aschbacher. Conform acestuia, costurile complete, incluzând infrastructura terestră și lansările, s-ar ridica la circa 1 miliard de euro — doar pentru faza inițială, dacă statele membre vor aproba finanțarea.
Se preconizează că rețeaua va include inițial 15-30 de sateliți, dar ar putea fi extinsă pe măsură ce proiectul avansează.
Costurile reale ar putea depăși 4-6 miliarde euro
Potrivit Novaspace, costul total ar putea ajunge la 4-6 miliarde euro pe o perioadă de 10-15 ani, în funcție de amploarea finală a constelației. „Acest proiect ar putea deveni una dintre cele mai importante investiții strategice ale Europei în domeniul spațial în următorul deceniu,” a declarat Maxime Puteaux, expert Novaspace.
Bugetul ESA în creștere masivă
Solicitarea de finanțare survine pe fondul pregătirilor pentru consiliul ministerial ESA din noiembrie, când va fi stabilit bugetul agenției pentru următorii trei ani. Aschbacher a confirmat că ESA va solicita o majorare de 36% a bugetului, până la 23 miliarde euro.
Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a subliniat recent necesitatea consolidării capabilităților spațiale europene, subliniind importanța obținerii de date geospațiale de înaltă rezoluție „la fiecare 30 de minute, nu doar o dată pe zi, cum se întâmplă acum”.
Riscuri suplimentare din tăierile bugetare ale NASA
ESA se confruntă însă și cu posibile efecte indirecte din cauza reducerilor propuse de Casa Albă pentru NASA — un buget general diminuat cu 24%, ce ar aduce finanțarea științifică la cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani.
Daniel Neuenschwander, director ESA pentru explorare umană și robotică, a declarat că agenția discută cu industria alternative pentru proiectele care ar fi afectate de reducerea contribuției NASA, cum ar fi programele comune Lunar Gateway, Artemis, Lisa (observarea undelor gravitaționale), EnVision (misiune orbitală către Venus) și NewAthena (cel mai mare observator de raze X planificat).
Carole Mundell, directorul științific ESA, a precizat că pentru majoritatea programelor, impactul poate fi „gestionat cu o planificare adecvată”.
