Proiectul, discutat public pentru prima dată în martie anul trecut, ar reprezenta primul program ESA de anvergură care integrează explicit obiective militare, reflectând ambiţiile europene de a-şi creşte autonomia strategică în contextul noii volatilităţi din relaţiile transatlantice sub preşedinţia lui Donald Trump.
Capabilităţi avansate de geointelligence
Josef Aschbacher, directorul general al ESA, a declarat că, la solicitarea statelor membre şi a UE, agenţia explorează dezvoltarea unei reţele capabile să colecteze „date optice radar de foarte înaltă rezoluţie”, cu sisteme de calcul şi inteligenţă artificială la bordul sateliţilor.
„Va fi ceva de o anvergură semnificativă,” a spus Aschbacher. Conform acestuia, costurile complete, incluzând infrastructura terestră şi lansările, s-ar ridica la circa 1 miliard de euro — doar pentru faza iniţială, dacă statele membre vor aproba finanţarea.
Se preconizează că reţeaua va include iniţial 15-30 de sateliţi, dar ar putea fi extinsă pe măsură ce proiectul avansează.
Costurile reale ar putea depăşi 4-6 miliarde euro
Potrivit Novaspace, costul total ar putea ajunge la 4-6 miliarde euro pe o perioadă de 10-15 ani, în funcţie de amploarea finală a constelaţiei. „Acest proiect ar putea deveni una dintre cele mai importante investiţii strategice ale Europei în domeniul spaţial în următorul deceniu,” a declarat Maxime Puteaux, expert Novaspace.
Bugetul ESA în creştere masivă
Solicitarea de finanţare survine pe fondul pregătirilor pentru consiliul ministerial ESA din noiembrie, când va fi stabilit bugetul agenţiei pentru următorii trei ani. Aschbacher a confirmat că ESA va solicita o majorare de 36% a bugetului, până la 23 miliarde euro.
Comisarul european pentru apărare şi spaţiu, Andrius Kubilius, a subliniat recent necesitatea consolidării capabilităţilor spaţiale europene, subliniind importanţa obţinerii de date geospaţiale de înaltă rezoluţie „la fiecare 30 de minute, nu doar o dată pe zi, cum se întâmplă acum”.
Riscuri suplimentare din tăierile bugetare ale NASA
ESA se confruntă însă şi cu posibile efecte indirecte din cauza reducerilor propuse de Casa Albă pentru NASA — un buget general diminuat cu 24%, ce ar aduce finanţarea ştiinţifică la cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani.
Daniel Neuenschwander, director ESA pentru explorare umană şi robotică, a declarat că agenţia discută cu industria alternative pentru proiectele care ar fi afectate de reducerea contribuţiei NASA, cum ar fi programele comune Lunar Gateway, Artemis, Lisa (observarea undelor gravitaţionale), EnVision (misiune orbitală către Venus) şi NewAthena (cel mai mare observator de raze X planificat).
Carole Mundell, directorul ştiinţific ESA, a precizat că pentru majoritatea programelor, impactul poate fi „gestionat cu o planificare adecvată”.
