Parlamentării UDMR au depus la Senat, pe 8 februarie, un proiect de lege de modificare a Codului de Procedură Penală care prevede, printre altele, că infracțiunea de abuz în serviciu să se aplice magistraților care "cu rea-credința sau gravă neglijență a comis una din acțiunile care au condus la situația generatoare de daune".
UDMR vrea practic să modifice articolului 542 din Codul de Procedura Penală precum și adăugarea unui nou alineat, care prevede că "Fapta persoanei care cu rea-credința sau gravă neglijență a comis una din acțiunile care au condus la situația generatoare de daune constituie abuz în serviciu și se pedepsește conform art. 297 alin. (1)."
Ce a afirmat deputatul Marton Arpad pentru PressOne referitor la articolul privind abuzul în serviciu pentru magistrați:
"Normal este, conform articolului actual din Codul Penal pentru abuzul în serviciu, ca acest articol să se refere inclusiv la magistrați, dar, în cel mai rău caz, persoana este îndepărtată din magistratură. Nu răspunde penal", a declarat deputatul Marton Arpad pentru PressOne.
Potrivit acestuia, un medic răspunde penal, un profesor răspunde penal, însă "dacă a stat cineva degeaba 10 ani în închisoare, procurorul și judecătorul care sunt vinovați nu plătesc deloc".
În repică, judecătorul Cristi Danileț spune că există deja un cadru legal pentru răspunderea magistraților. El cataloghează drept "inutile" cele două articole privitoare la sancțiunile financiare și penale care pot fi aplicate judecătorilor și procurorilor.
Parlamentarii UDMR au cerut că proiectul să fie dezbătut în procedura de urgență. Cu doar câteva zile în urmă, în discursul de la moțiunea de cenzură depusă de PNL pe tema "ordonanțelor penale", Kelemen Hunor, președintele UDMR a declarat că statul de drept este inexistent în România, între altele și din cauza interferențelor în justiție:
"Există presupunerea rezonabilă, că deciziile justiției în unele cazuri au fost influențate... Statul de drept a primit o lovitură uriașă pentru că sub umbrela siguranței naționale în CSAT au fost luate hotărâri prin care serviciile secrete au fost cuplate cu instituțiile de urmărirea penală prin protocoale de colaborare cu condiții si mecanisme netransparente și nici astăzi nu sunt publice", a spus Hunor.
