TRAGEDIA din Apuseni. Familia Aurei Ion contestă clasarea dosarului cumplitului accident

„Procurorii de caz au dispus soluții de clasare cu privire la operațiunile de localizare-căutare-salvare desfășurate de instituțiile statului, respectiv STS-112, IGSU-ISU, MapN, SRI, reținând, în esență, că acestea și-au desfășurat activitatea în mod corespunzător, că SRI-ul nu avea obligații de intervenție în aceste operațiuni și că la nivelul STS-112 nu a fost posibilă localizarea apelantului. Cu privire la STS – din probele de la dosar rezultă că, la începutul anului 2009, România avea implementat sistemul de localizare pe întreg teritoriul țării, Uniunea Europeană ridicând astfel infringement-ul față de România, conform Deciziei 1023/2008 privind realizarea comunicațiilor către Sistemul național unic pentru apeluri de urgență. Dacă ar fi fost respectate reglementările și dacă fondurile ar fi fost alocate scopului raportat atât în țară cât și către UE, s-ar fi putut realiza localizarea din momentul la care serviciul 112 a fost apelat de către doctorul Radu Zamfir”, a precizat familia Aurei Ion, printr-un comunicat de presă.

Aceasta mai precizează că a fost solicitată expertiză judiciară față de STS, localizare, cerere care a fost respinsă de către procurori. În aceste condiții, familia a început o expertiză extrajudiciară, formulând în cadrul dosarului anumite cereri de completare a probatoriilor.

„MapN-ul avea obligația să intervină și să localizeze – victima Aura Ion era cadru activ al MapN. Armata avea toate dotările necesare pentru realizarea intervenției, deținea aparatele de zbor PUMA SOCAT, dotate corespunzător pentru a localiza emițătorele ELT care emit de pe aeronave în astfel de situații. Deși sunt probe la dosar în acest sens pocurorii de caz le-au ignorat. Era suficient ca aparatul PUMA SOCAT să se ridice de la sol pentru a putea obține locația aeronavei, întrucât sistemul ELT a emis semnal după prăbușire. Acest aspect a rămas neclarificat. SRI-ul – deși, potrivit ordonanței procurorilor de caz, nu ar fi avut obligația să intervină, totuși a făcut-o, potrivit probelor de la dosar la rugămintea lui Marcel Opriș pentru a se realiza o localizare mai precisă decât ceea ce putea oferi STS-ul. Potrivit acelorași probe, localizarea de către SRI s-a realizat. Cu toate acestea, ordonanța de clasare reține că SRI-ul a ajuns prea târziu pentru a mai efectua localizarea. Probabil, așa se explică de ce procurorii au modificat probele din dosar, eliminând din lista mesajelor text, tocmai mesajele transmise-primite în comunicarea dintre lucrătorul operațional SRI și dr. Zamfir, mesaje „spion” folosite de către SRI în procedurile de interceptare”, mai arată sursa citată.

Familia mai spune că, pentru a acoperi sustragerea probelor, procurorii s-ar fi folosit de operatorul de telefonie mobilă Orange care a furnizat la dosar o adresă-răspuns ce conține informații nereale. Aceștia urmează să depună plângerea penală împotriva organelor judiciare ce au desfășurat cercetarea și controlul ierarhic (procurori, judecător) în dosarul ce a vizat alterarea probelor, adresându-se deja la CEDO sub acest aspect.

„Parchetul Militar prin procurorul militar Lazăr Marian ne-a informat mincinos cu privire la actele de procedură ce urmau să se desfășoare în dosar. (...) În aceste condiții, clasarea, așa cum apare acum, s-ar fi putut dispune încă din 2015. Ce au așteptat procurorii militari? De ce au întârziat această soluție, pentru că, în mod evident, nu au așteptat raportul de expertiză efectuat de Clapon Virgil (specialist în motoare de aviație), câtă vreme în ordonanță nu se face referire la această expertiză?! Familia va urma toate căile legale în ceea ce privește soluția de clasare atât în fața forurilor interne, cât și a celor internaționale”, mai arată sursa precizată.

Precizările vin după ce procurorii militari din cadrul Parchetului General au dispusl luni clasarea parțială a dosarului accidentului aviatic din Apuseni, în urma căruia au murit, în urmă cu patru ani, studenta Aura Ion și pilotul Adrian Iovan.

„În cauza denumită generic ”Accidentul aviatic din Apuseni”, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus clasarea cauzei sub aspectul infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, referitor la activitatea militarilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, inspectoratelor pentru situații de urgență ale județelor Cluj, Alba, Mureș și Bihor, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, inspectoratelor de jandarmi ale județelor Cluj și Alba, Ministerului Apărării Naționale, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliție ale județelor Cluj și Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a ministrului de resort, precum și a prefecților județelor Cluj și Alba, respectiv a primarilor, viceprimarilor, consilierilor, etc. din comunele județelor Cluj și Alba, corespunzătoare zonei în care se presupunea că s-a produs accidentul aviatic din data de 20.01.2014, întrucât acțiunile/inacțiunile acestora nu s-au interpus în lanțul cauzal care a determinat decesul, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale acestor infracțiuni”, au precizat reprezentanții Parchetului General.

Potrivit sursei citate, a fost dispusă clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de neglijență în serviciu, referitor la activitatea militarilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, inspectoratelor pentru situații de urgență ale județelor Cluj, Alba, Mureș și Bihor, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, inspectoratelor de jandarmi ale județelor Cluj și Alba, Ministerului Apărării Naționale, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliție ale județelor Cluj și Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a ministrului de resort, precum și a prefecților județelor Cluj și Alba, respectiv a primarilor, viceprimarilor, consilierilor, etc. din comunele județelor Cluj și Alba, corespunzătoare zonei în care se presupunea că s-a produs accidentul aviatic din data de 20.01.2014, a comandantului Institutului Medico-Militar și a comandantului Direcției Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naționale și a secretarului de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, întrucât în activitatea acestora nu au existat încălcări ale îndatoririlor de serviciu.

„De asemenea, a fost dispusă clasarea cauzei sub aspectul infracțiunilor prev. de art. 349 C.pen. și art. 350 C.pen., s-a apreciat că a fost vorba de un accident în afara muncii, conform art.2 pct. 11 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006, cu modificările și completările ulterioare, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale acestor infracțiuni”, mai arată procurorii.

Procurorii militari au dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare către Secția de urmărire penală și criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la:

 - acțiunile/inacțiunile celor doi membri ai echipajului de zbor de pe aeronava tip BN - 2A-27, înregistrată sub nr. YR-BNP, aparținând Școlii Superioare de Aviație Civilă, atât în faza de pregătire a zborului, cât și în faza de zbor;

- activitatea de dirijare și control a zborului RFT 111, de către controlorii de trafic aerian de la ACC București – ROMATSA;

- activitatea lucrătorilor ROMATSA, a membrilor Comitetului Ministerial condus de ministrul Transporturilor și a lucrătorilor Centrului Operativ pentru Situații de Urgență de la același minister, în legătură cu modul de gestionare a acțiunilor de localizare/determinare a zonei de căutare și salvare a victimelor accidentului aviatic, după prăbușirea aeronavei în cauză;

- îngrijirile medicale acordate, precum și referitor la respectarea procedurilor prevăzute în Ghidul de resuscitare – 2010 de către medicii civili în ceea ce privește încetarea manevrelor de resuscitare și declararea decesului victimei.

Pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion și-au pierdut viața în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014, în Munții Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la granița dintre județele Cluj și Alba.

În accident au fost răniți copilotul Răzvan Petrescu și medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" și Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș, județul Bihor. Echipa medicală din avion mergea de la București la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului și victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore și la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști, salvamontiști, angajați ai Parcului Național Munții Apuseni și localnici.

Sursa