Una dintre cele mai importante sărbători ale începutului de an, Boboteaza, aduce cu ea, multe obiceiuri, cele mai multe dintre acestea concentrându-se în ziua de ajun.
În ziua de Bobotează se sfințesc apele mari și se purifică mediul nostru înconjurător de forțele malefice. Agheazma este apa sfințită de Bobotează prin harul preoților. În timpul ceremonialului religios, apa primește virtuți terapeutice miraculoase și nu se strică de-a lungul anului.
Potrivit tradiției creștine, în ajunul Bobotezei creștinii ajunează, iar mulți dintre credincioși țin post negru.
În ajunul sărbătorii, oamenii trebuie să aștepte praznicul în bună înțelegere. Nu este bine ca rudele să se certe între ele. De asemenea, părinții nu trebuie să-și certe sau să-și bată copiii. Cei care nu respectă aceste interdicții vor avea necazuri tot anul.
O altă tradiție mai spune că nu se stropesc cu apa sfințită caii și iepurii, care se pot preface în diavoli.
Pentru a fi sănătoase tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfințite timp de șase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregătește „Crucea de gheață a Bobotezei .”
Se spune că de Bobotează, gospodinele nu trebuie să înstrăineze nici un obiect din casă. Cine va da cu împrumut un obiect din casă și mai ales bani, nu va avea spor în gospodărie multă vreme.
