Actual· 3 min citire

Încă o amânare a sentinței în dosarul lui Toni Greblă

Încă o amânare a sentinței în dosarul lui Toni Greblă

Încă o amânare a sentinței în dosarul lui Toni Greblă

Publicat2 mai 2018, 16:42
Actualizat2 mai 2018, 16:46

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat pentru 11 mai pronunțarea sentinței în dosarul în fostului judecător CCR Toni Greblă.

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat miercuri, pentru 11 mai, pronunțarea sentinței în dosarul în care fostul judecător al Curții Constituționale Toni Greblă este acuzat de trafic de influență, efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, constituirea unui grup infracțional organizat și fals în declarații.

Aceasta este a patra amânare a sentinței în dosar, scrie Agerpres.

Toni Greblă a fost trimis în judecată de DNA în septembrie 2015 pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență (trei infracțiuni), efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracțional organizat și fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale).

În același dosar, mai sunt judecați Ion Bîrcină, administrator al mai multor societăți comerciale, Mihai Prundianu, administrator al unei firme, Grecu Gheorghe și Victor Dolghi, cetățean din Republica Moldova.

DNA susține că, în perioada 2010 - 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcțiilor de senator (2010 - 2013) și judecător la Curtea Constituțională (2013 - 2015), a pretins și primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosința gratuită, service-ul și asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 de euro.

De asemenea, Toni Greblă este acuzat că ar fi primit folosința gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648 lei; suma de 1.200 de lei; materiale electorale pentru alegerile parlamentare din 2012 în cuantum total de 8.973 lei.

În schimbul acestora, potrivit procurorilor, Toni Greblă i-a promis lui Bîrcină că va interveni și va determina funcționari publici - din cadrul societăților și companiilor naționale cu capital de stat, ministere, autorități publice centrale și locale - să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de Bîrcină (cu interese în domenii de activitate diversă - energie, transport fier vechi) să obțină contracte sau alt tip de facilități comerciale.

Potrivit DNA, în perioada 2008 - 2012, punctual, în legătură cu campaniile electorale din 2008 și 2012, Toni Greblă a primit foloase necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Ion Bîrcină, în schimbul promisiunii de a interveni și determina funcționari publici să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Bîrcină.

Totodată, în perioada 2009 - 2015, Toni Greblă a pretins și primit, direct și indirect, de la Mihai Prundianu mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276 lei, din care: 360.269 lei reprezentând investiții în curs consemnate în lista activelor unei societăți comerciale (un tractor cu remorcă și marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 de struți, materiale de tip tâmplărie PVC și alte materiale de construcție pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din județul Gorj); 121.007 lei, reprezentând cheltuielile salariale pentru șase angajați, în perioada 2011 - 2015, pe firma Camera de Comerț și Industrie România - Japonia (care lucrau în realitate la o fermă din Buduhala - Telești).

În schimb, Toni Greblă a promis că va interveni și va determina funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, în folosul firmelor controlate de Prundianu, cu interese în domeniul energiei.

Procurorii mai arată că, în perioada 2010 - 2015, Greblă a efectuat activități specifice calităților de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societății) și director general (operațiuni financiare ca acte de comerț), încălcând dispozițiile legale privind incompatibilitățile aplicabile judecătorilor de la Curtea Constituțională și senatorilor.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News