Templu egiptean vechi de 2.200 ani, descoperit pe valea Nilului

Conform Ministerului egiptean pentru Antichități, lucrările de construcție au fost oprite și au fost chemați arheologi pentru a continua săpăturile la templu. Până în prezent arheologii au descoperit un perete pe direcția est-vest, unul pe direcția nord-sud și colțul sud-vestic al templului, decorat cu sculpturi ale zeului egiptean Hapi, zeul fertilității și al luncilor inundabile ale Nilului unde egiptenii antici practicau agricultura.

Sculpturile îl înfățișează pe Hapi purtând ofrande, înconjurat de păsări și animale. Fragmente de text îl menționează pe Ptolemeu al IV-lea, cel de-al patrulea faraon al dinastiei Ptolemeilor - dinastie înființată de greci macedoneni ce au condus Egiptul din anul 305 î.Hr. până în anul 30 î.Hr. și care au asimilat simbolurile religioase și regale ale faraonilor dinaintea lor. Celebra Cleopatra, care a condus Egiptul între anii 51 î.Hr și 30 î.Hr. a fost ultima reprezentantă a acestei dinastii macedonene.

Descoperirea a fost făcută în orașul Tama, la nord de Sohag, pe malul vestic al Nilului. Un cartier al orașului modern, denumit Kom Shaqao, se află pe locul fostei capitale a Districtului 10 al Egiptului Superior. În trecut, această așezare se numea Wajit, conform Ministerului pentru Antichități.

Ptolemeu al IV-lea a condus Egiptul între anii 221 î.Hr - 204 î.Hr. El a fost fiul lui Ptolemeu al III-lea și al reginei Berenice a II-a, o foarte bună călăreață care a trăit mai mult decât soțul său dar a murit otrăvită în numele fiului său, alături de care rămăsese să domnească după moartea lui Ptolemeu al III-lea.

Regina Berenice a avut un trecut violent. Conform istoricilor, Berenice a pus la cale asasinarea primului său soț, Demetrius, după ce a aflat că acesta avea o relație amoroasă cu mama ei. Asasinatul s-a derulat chiar în iatacul mamei lui Berenice.

Domnia lui Ptolemeu al IV-lea nu a fost una de succes. Conform istoricilor, faraonul era mai interesat să pretindă că este un artist decât să conducă regatul și i-a oferit puteri depline pentru a conduce în locul său ambițiosului mare preot Sosibius. Sub domnia lui Ptolemeu al IV-lea, Egiptul era aproape să piardă importantul teritoriu Coele-Syria (o regiune care în prezent este împărțită între Liban și Siria) în fața imperiului Seleucid. La puțin timp după această criză, poporul egiptean a început să se revolte împotriva lui Ptolemeu al IV-lea, criza internă continuând în ultimii 5 ani ai domniei lui Ptolemeu al IV-lea.

Soția lui Ptolemeu al IV-lea, Arsinoe a III-a, care îi era și soră, i-a oferit regelui un moștenitor, Ptolemeu al V-lea Epiphanes, în anul 210 î.Hr. În anul 204 î.Hr. Ptolemeu al IV-lea a murit, însă moartea sa a fost ținută în secret de marele preot Sosibius timp de un an, într-o încercare de a-și conserva privilegiile. Tot Sosibius a fost implicat și în complotul care a dus la asasinarea reginei Arsinoe a III-a. Marele preot a reușit astfel să preia controlul și asupra domniei lui Ptolemeu al V-lea pe când acesta avea doar 5 ani. Domnia tânărului faraon a fost controlată în cea mai mare parte a sa, până la moartea sa subită în anul 181 î.Hr.. Faraonul Ptolemeu al V-lea a dat decretul înscris pe celebra Piatră din Rosetta, care le-a permis arheologilor să descifreze hieroglifele egiptene.

Piatra din Rosetta este din granit negru, are formă aproximativ rectangulară, cu trei inscripții ale aceluiași text în trei limbi antice diferite - hieroglifică, demotică și greacă. Folosind aceste inscripții, Jean-François Champollion a reușit să stabilească o metodă de traducere a scrierii hieroglifice. Ea a fost descoperită în 1799, în orașul egiptean Rosetta, situat în delta Nilului, în apropierea Mării Mediterane, în timpul expediției militare franceze conduse de generalul Napoleon Bonaparte.