Pentru prima dată țările din Europa care sunt membre NATO vor investi la fel de mult ca Statele Unite ale Americii pentru înarmare. Anunțul a fost făcut de secretarul general al alianței care a atras atenția statelor europene că trebuie să atribuie cel puțin 2 la sută din produsul intern brut pentru securitate. Mai mult, Jens Stoltenberg a anunțat că la nivelul Alianței Nord-Atlantice au fost semnate contracte pentru armament în valoare de peste 10 miliarde de dolari.
"Mă aștept ca în acest an 18 aliați să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare", a declarat Jens Stoltenberg înaintea reuniunii miniștrilor apărării din țările NATO. El a remarcat că în 2014 bugetul apărării era de 2% din PIB doar în trei state din NATO.
Înaltul oficial aliat a adăugat că statele europene membre NATO vor investi în total 380 de miliarde de dolari în apărare în acest an.
De asemenea, Stoltenberg a subliniat că anul trecut s-a înregistrat o creștere "fără precedent" (11%) a cheltuielilor pentru apărare în Canada și țările europene din NATO.
Escrocherii în numele naționalismului. Un vârstnic de 74 de ani a fost jefuit de 94.000 de lei pentru „susținerea financiară a țării”
"Facem progrese reale, aliații europeni cheltuiesc mai mult", a spus Jens Stoltenberg, care a precizat totuși că "anumiți aliați încă au un drum lung de parcurs". "Ne-am pus de acord în timpul summitului (de la Vilnius) asupra faptului că toți aliații ar trebui să investească 2% și că acești 2% ar fi un minim", a explicat el.
Cerută de mult timp de Washington, majorarea cheltuielilor pentru apărare ale țărilor europene a revenit în atenție săptămâna trecută, când fostul președinte american Donald Trump a evocat posibilitatea ca SUA să nu mai apere țările Alianței Nord-Atlantice a căror contribuție financiară este insuficientă.
În timpul unui miting electoral desfășurat sâmbătă, Trump, care îl va înfrunta probabil pe Joe Biden la alegerile prezidențiale americane din noiembrie, a evocat o conversație pe care ar fi avut-o cu liderul unui alt stat membru al Alianței, fără a-i dezvălui numele. "Unul dintre președinții unei țări mari s-a ridicat și a spus: "Ei bine, domnule, dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?" ", a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: "Nu, nu v-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja (pe ruși) să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiți facturile".
Miliardarii lumii încep să își construiască buncăre de teama apocalipsei. În România, un astfel de adăpost costă cât un apartament
Statele membre ale NATO au convenit începând din 2006 să cheltuiască pentru apărare cel puțin 2% din PIB-ul lor, însă numai câteva dintre ele au atins acest obiectiv. După ce în februarie 2022 Rusia și-a extins invazia din Crimeea și Donbas și asupra restului teritoriului ucrainean, țările membre NATO - în special Germania - și-au reafirmat acest angajament.
Un raport publicat marți de Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Londra (IISS) arată că doar 10 dintre cele 31 de membre ale NATO au atins obiectivul alocării a cel puțin 2% din PIB pentru apărare, însă 19 țări membre ale Alianței și-au sporit aceste cheltuieli, scrie Agerpres.
Raportul relevă că Rusia și China alocă peste 30% din cheltuielile lor publice sectorului militar, în timp ce occidentalii își sporesc "lent" producția de rachete și muniții după ani întregi în care investițiile au fost deficitare. La nivel global, cheltuielile militare au sporit anul trecut cu 9%, până la 2.000 de miliarde de euro, nivel record până acum. Raportul explică acest fenomen prin războiul din Ucraina și tensiunile cu China, indicând că țările NATO, cu excepția Statelor Unite, sunt vizate în mod particular.
Pe de altă parte, secretarul general al NATO s-a referit la "pierderile grele" suferite recent de marina militară rusă în Marea Neagră, evocând "un mare succes" pentru forțele ucrainene.
Case în Spania și Germania, mai ieftine decât o garsonieră în Berceni. Cum a luat-o razna piața imobiliară în Vest
