Preşedintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, a avut joi o întrevedere la sediul Comisiei Europene cu dl Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, se arată într-un comunicat al Senatului.
Tăriceanu ne informează numai despre mesajele pe care le-a transmis domnia sa, nu și cu privire la mesajele primite de la Bruxelles.
Întrevederea a fost prilejuită de prezența dlui Călin Popescu-Tăriceanu la Bruxelles, cu ocazia participării sale la „Reuniunea informală a liderilor de partide reprezentate în Grupul ALDE din Parlamentul European".
Conform comunicatului transmis de partea română a discuțiilor, Tăriceanu "a prezentat pe larg efectele negative generate de protocoalele dintre Serviciul Român de Informații și instituțiile din Justiție: atât din perspectiva deturnării luptei anti-corupție, cât și din perspectiva derapajelor în protecția drepturilor și libertăților cetățenilor și a dreptului fundamental la un proces echitabil".
Tăriceanu și-a exprimat încrederea că va exista, din partea Comisiei Europene, un mesaj public de condamnare a protocoalelor. Nu știm până la această oră care a fost poziția adoptată de Timmermans, în condițiile în care Tăriceanu ne informează numai despre mesajele pe care le-a transmis domnia sa, nu și cu privire la mesajele primite de la Bruxelles.
Parafrazând metafora alergătorului de maraton care mai are doar 100 m până la linia de final, menționată de prim-vicepreședintele Comisiei Europene cu ocazia vizitei sale la București de la 1 martie a.c., dl Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat: "România s-a înscris într-un maraton și de fiecare dată când s-a apropiat de linia de final s-au schimbat regulile și a trebuit să o luăm de la capăt. Am început cu patru recomandări și acum avem 12. Prin urmare am alergat de trei ori maratonul și ni se cere să mai alergăm o distanță suplimentară. Pe de o parte, cred că mecanismul riscă să devină ineficient, iar pe de altă parte, cred că a sosit timpul să recunoaștem că MCV-ul și-a îndeplinit scopul și să fie ridicat."
Înaltul demnitar român a arătat faptul că Parlamentul, ca for legislativ și reprezentativ suprem, este instituția care are legitimitatea și responsabilitatea de a acționa pentru a se asigura că astfel de practici nedemocratice nu se vor mai repeta, respectiv să adopte legi care asigură independența Justiției și respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
În acest context, a subliniat faptul că modificările legislative în domeniul justiției, inclusiv modificarea Codurilor Penale, vor fi puse în acord deciziile Curții Constituționale a României, cu directivele europene referitoare la prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces echitabil, precum și cu recomandările Comisiei de la Veneția.
Președintele Senatului și-a exprimat totodată îngrijorarea față de amânarea de către Președintele Klaus Iohannis, și în fapt refuzul său, de a pune în practică decizia recentă a Curții Constituționale, ceea ce reprezintă un semnal negativ pentru susținerea statului de drept și ordinii constituționale.
