Antarctica, Groenlanda precum și numeroși ghețari se află ''în regiunile polare'', a explicat pentru AFP Surendra Adhikari, coautor al studiului.

Apa rezultată din topirea ghețarilor sub efectul încălzirii climei se regăsește în mare parte ''în regiunile ecuatoriale'', iar această schimbare în distribuția maselor pe planetă ''are impact asupra felului în care se rotește Terra''. Ceea ce înseamnă: puțin mai lent.

''E ca atunci când un patinator artistic face o piruetă, ținându-și mai întâi brațele aproape de corp, după care le îndepărtează'', spune Benedikt Soja, care este de asemenea coautor al studiului. Rotația, foarte rapidă la început, încetinește puțin câte puțin.

O astfel de rotație mai lentă crește ușor durata unei zile, care are în total 86.400 de secunde.

Din anul 2000, rata prelungirii duratei zilei sub efectul schimbărilor climatice a crescut la 1,33 milisecunde pe secol.

Iar dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească într-o manieră semnificativă, această rată ar putea depăși 2,62 milisecunde pe secol până în 2080 sau 2100.

Influența schimbărilor climatice ar putea așadar să depășească efectul Lunii, care a încetinit la rândul ei progresiv rotația Terrei de mai multe miliarde de ani.

''Este foarte surprinzător să constați că, până la finalul secolului al XXI-lea, în scenariile cu emisii ridicate (...), e posibil ca climatul să preia controlul asupra contribuției la un fenomen'' precum ''dinamica Terra-Lună'', a comentat Surendra Adhikari.

Deși aceste schimbări pot părea minime, au ''implicații importante pentru navigația terestră și spațială'', cum ar fi trimiterea de semnale către sonde îndepărtate, potrivit cercetătorului.

Potrivit lui Benedikt Soja, acest studiu pune de asemenea în evidență și o situație simbolică: ''Impactul activităților omenești asupra planetei este mai important decât credem''.

"Munte de aer cald" peste România: temperaturi de +40 de grade Celsius la umbră. Climatolog, semnal de alarmă: E nevoie de MĂSURI, nu de recomandări