Studiul "COV-Boost" a fost deja menţionat de oficialii britanici atunci când au anunţat că serurile Pfizer şi Moderna au fost preferate pentru a fi utilizate în campania de vaccinare cu doze de supra-rapel ("booster") în această ţară.
Autorii studiului au descoperit că şase dintre cele şapte seruri "booster" care au fost examinate au stimulat imunitatea după vaccinările iniţiale cu vaccinul Pfizer-BioNTech, iar toate cele şapte seruri au crescut imunitatea atunci când au fost administrate după inoculările cu cele două doze ale vaccinului AstraZeneca.
Studiul a descoperit că o doză întreagă sau înjumătăţită de vaccin Pfizer sau o doză întreagă de vaccin Moderna asigură o stimulare puternică atât pentru nivelul de anticorpi, cât şi pentru cel al celulelor T, indiferent dacă participanţii au fost vaccinaţi iniţial cu doze Pfizer sau cu doze AstraZeneca.
Atunci când vaccinurile AstraZeneca, Novavax, Johnson&Johnson şi Curevac au fost administrate sub forma unor doze "booster", aceste seruri au crescut nivelurile de anticorpi în raport cu cele generate de oricare dintre vaccinurile folosite iniţial, deşi într-un grad mai mic decât rezultatele generate de dozele "booster" ale vaccinurilor Pfizer şi Moderna, au precizat autorii studiului.
Studiul COV-Boost a fost realizat înainte de răspândirea variantei emergente Omicron, însă profesorul Saul Faust a spus că a transmis deja eşantioane din această cercetare specialiştilor de la Agenţia britanică pentru siguranţa sănătăţii cu scopul de a obţine date medicale despre această variantă care stârneşte îngrijorări la nivel mondial.
Un studiu separat, realizat de cercetătorii de la Imperial College London despre modul în care expunerea iniţială la SARS-CoV-2 modelează reacţia imunitară, a descoperit, în mod similar, o bună reacţie imunitară bazată pe celulele T, atât împotriva variantelor Alfa, cât şi Delta, dacă trecerea prin boală a fost urmată de vaccinare
