Iohannis pierde la Curtea constituțională. Judecătorii au respins ca inadmisibilă sesizarea pe Legea referendumului. În consecință, șeful statului este scos din procedura de organizare a referendumului de modificare a Constituției. Mai mult, judecătorii i-au respins lui Klaus Iohannis și sesizarea pe Legea privind statutul magistraților.
Proiectul de modificare a Legii referendumului a fost adoptat de Camera Deputaților pe 5 septembrie 2017. În prima fază, proiectul a fost atacat la Curtea Constituțională de parlamentari PNL și USR, iar CCR a decis, pe 21 noiembrie 2017, că unele prevederi încalcă Legea fundamentală.
După ce a fost, din nou, adoptat de Parlament, proiectul a fost, iar, atacat la CCR de parlamentari PNL. Curtea Constituțională a respins sesizarea, ca fiind neîntemeiată.
Pe 15 martie 2018, președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea proiectului de lege. Odată respinsă cererea de reexaminare, proiectul a fost adoptat, din nou, în forma dorită de PSD-ALDE și a fost trimis la promulgare. În aceste condiții, pe 18 mai președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate.
Prin decizia CCR de marți șeful statului este scos din procedura de organizare a referendumului de modificare a Constituției.
Judecătorii i-au respins lui Klaus Iohannis și sesizarea pe Legea privind statutul magistraților
Curtea Constituțională a României a respins marți ca neîntemeiate și sesizările PNL și ÎCCJ asupra modificării Legii privind Statutul judecătorilor și procurorilor, au precizat pentru AGERPRES surse din CCR.
Pe 24 mai, PNL și USR au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu proiectul care modifică Legea privind statutul magistraților.
"În urma reexaminării inițiativei legislative, ca urmare a pronunțării Deciziei Curții nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstituționalitatea a șase dintre textele normative astfel adoptate. Sesizarea vine după ce coaliția PSD - ALDE a impus soluții legislative de o calitate foarte scăzută, la minime istorice, unele dintre norme depășind și limitele reexaminării și, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare. Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depășirea limitelor legale ale reexaminării, dispozițiile criticate nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativă și nici nu se regăseau într-o legătură indisolubilă cu dispozițiile declarate neconstituționale", se arata în sesizarea PNL, semnată și de USR.
Tot pe 24 mai și Înalta Curtea de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea asupra neconstituționalității modificărilor aduse aceleiași legi.
Magistrații instanței supreme au subliniat, în sesizarea transmisă CCR, faptul că în modificarea Legii privind statutul magistraților nu este identificată în mod clar ipoteza în care există eroarea judiciară, ci doar în linii generale, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării legii.
Judecătorii de la instanța supremă mai susțineau că legiuitorul s-a îndepărtat de la normele articolelor 538 și 539 din Codul de Procedură Penală și a inclus în sfera erorii judicare „actele proceduale” dispuse cu încălcarea „dispozițiilor legale de drept material și procesual” și „hotărârile judecătorești definitive” „contrare legii sau situației de fapt”, fără nicio circumstanțiere menită să permită identificarea clară a acestora.
