Propunerea legislativă a fost adoptată tacit luni, după expirarea termenului de dezbatere și vot din 19 martie, iar anunțul a fost făcut în plen de vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț.
Noua prevedere elimină obligația depunerii unei plângeri prealabile în cazul infracțiunii de abandon de familie, ceea ce înseamnă că autoritățile vor putea interveni din oficiu.
Statul preia inițiativa: dosarele pornesc automat
Inițiatorii proiectului, un grup de parlamentari în majoritate de la PNL, susțin că această schimbare va face ca acțiunea penală să fie declanșată automat, fără ca persoana afectată să mai fie nevoită să depună plângere.
Potrivit acestora, „acţiunea penală se va pune în mişcare din oficiu, asigurând o protecţie reală, efectivă şi predictibilă a persoanelor îndreptăţite la întreţinere”.
Măsura vine ca răspuns la dificultățile întâmpinate de părinții care nu reușeau să respecte termenul legal pentru depunerea plângerii, ceea ce ducea, în multe cazuri, la clasarea dosarelor, chiar dacă obligațiile financiare nu erau respectate.
Neplata pensiei, considerată o formă gravă de violență economică
Argumentele din spatele inițiativei legislative sunt clare și pun accent pe impactul major asupra copiilor și familiilor afectate.
"Abandonul de familie, în special sub forma neplăţii cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere, stabilită pe cale judecătorească sau notarială, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violenţă economică, având un impact direct şi profund asupra copiilor minori şi asupra părintelui care îi îngrijeşte, de regulă mama. Deşi Codul penal incriminează această faptă, eficienţa reală a protecţiei penale este serios diminuată prin condiţionarea exercitării acţiunii penale de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv, dificil de respectat în contextul relaţiilor de familie. (...) Prin Decizia 2/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că termenul de trei luni pentru formularea plângerii prealabile începe să curgă de la momentul în care persoana vătămată a cunoscut săvârşirea faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată necesare consumării infracţiunii. Această interpretare, corectă din punct de vedere juridic, generează însă în practică situaţii profund inechitabile, soldate cu soluţii de clasare, deşi obligaţia de întreţinere continuă să nu fie executată", se arată în expunerea de motive a actului normativ.
Avertisment privind impactul asupra copiilor
Deputata Alina Gorghiu, una dintre inițiatoarele proiectului, a subliniat consecințele directe ale acestor situații asupra celor mici.
"Această situaţie afectează grav interesul superior al copilului şi conduce la lipsirea efectivă a victimelor de protecţie penală".
"De asemenea, această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum şi stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură acestuia îngrijirea zilnică", a adăugat Gorghiu.
Noua reglementare marchează o schimbare importantă în modul în care statul gestionează cazurile de abandon de familie, mutând responsabilitatea declanșării acțiunii penale de la victimă către autorități.
Scutirea de la plata CASS pentru mame a picat, în Parlament. Cei de la putere s-au abținut de la vot
