Statul intră peste părinții care nu plătesc. Schimbare dură în Codul Penal
Schimbare dură în Codul Penal
O modificare importantă a legislației penale a trecut de Senat și schimbă din temelii modul în care sunt tratate cazurile de neplată a pensiei de întreținere.
Propunerea legislativă a fost adoptată tacit luni, după expirarea termenului de dezbatere și vot din 19 martie, iar anunțul a fost făcut în plen de vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț.
Noua prevedere elimină obligația depunerii unei plângeri prealabile în cazul infracțiunii de abandon de familie, ceea ce înseamnă că autoritățile vor putea interveni din oficiu.
Statul preia inițiativa: dosarele pornesc automat
Inițiatorii proiectului, un grup de parlamentari în majoritate de la PNL, susțin că această schimbare va face ca acțiunea penală să fie declanșată automat, fără ca persoana afectată să mai fie nevoită să depună plângere.
Potrivit acestora, „acțiunea penală se va pune în mișcare din oficiu, asigurând o protecție reală, efectivă și predictibilă a persoanelor îndreptățite la întreținere”.
Măsura vine ca răspuns la dificultățile întâmpinate de părinții care nu reușeau să respecte termenul legal pentru depunerea plângerii, ceea ce ducea, în multe cazuri, la clasarea dosarelor, chiar dacă obligațiile financiare nu erau respectate.
Neplata pensiei, considerată o formă gravă de violență economică
Argumentele din spatele inițiativei legislative sunt clare și pun accent pe impactul major asupra copiilor și familiilor afectate.
"Abandonul de familie, în special sub forma neplății cu rea-credință a pensiei de întreținere, stabilită pe cale judecătorească sau notarială, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violență economică, având un impact direct și profund asupra copiilor minori și asupra părintelui care îi îngrijește, de regulă mama. Deși Codul penal incriminează această faptă, eficiența reală a protecției penale este serios diminuată prin condiționarea exercitării acțiunii penale de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv, dificil de respectat în contextul relațiilor de familie. (...) Prin Decizia 2/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că termenul de trei luni pentru formularea plângerii prealabile începe să curgă de la momentul în care persoana vătămată a cunoscut săvârșirea faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată necesare consumării infracțiunii. Această interpretare, corectă din punct de vedere juridic, generează însă în practică situații profund inechitabile, soldate cu soluții de clasare, deși obligația de întreținere continuă să nu fie executată", se arată în expunerea de motive a actului normativ.
Avertisment privind impactul asupra copiilor
Deputata Alina Gorghiu, una dintre inițiatoarele proiectului, a subliniat consecințele directe ale acestor situații asupra celor mici.
"Această situație afectează grav interesul superior al copilului și conduce la lipsirea efectivă a victimelor de protecție penală".
"De asemenea, această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum și stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură acestuia îngrijirea zilnică", a adăugat Gorghiu.
Noua reglementare marchează o schimbare importantă în modul în care statul gestionează cazurile de abandon de familie, mutând responsabilitatea declanșării acțiunii penale de la victimă către autorități.
Scutirea de la plata CASS pentru mame a picat, în Parlament. Cei de la putere s-au abținut de la vot
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News
