Turcia ra idicat, în noaptea de miercuri spre joi, starea de urgență instaurată în urmă cu doi ani după un puci eșuat, în cadrul căruia au avut loc epurări în masă, dar opoziția consideră că situația va continua prin intermediul unei noi legi "antiteroriste".
Acest regim excepțional, care extinde considerabil competențele președintelui și ale forțelor de securitate, a fost instituit la 20 iulie 2016, la doar câteva zile după o tentativă de lovitură de stat sângeroasă ce a zguduit Turcia în noaptea de 15 spre 16 a aceleiași luni, amintește France Presse.
Sub starea de urgență, autoritățile turce au condus timp de doi ani o vânătoare neîncetată împotriva puciștilor și presupușilor lor susținători, dar de asemenea au vizat opozanți prokurzi acuzați de "terorism", media critice și ONG-uri.
Activată pentru o perioadă inițială de trei luni, starea de urgență a fost prelungită de șapte ori, iar ultima extindere expiră miercuri la ora 22:00 GMT (joi 01:00 ora Turciei). Guvernul a indicat că nu va mai exista o nouă prelungire.
Ridicarea programată a stării de urgență are loc la mai puțin de o lună de la alegerile câștigate de Erdogan, care i-au conferit omului forte al Turciei puteri sporite, ca urmare a unei revizuiri constituționale controversate adoptate în ultimul an.
Starea de urgență i-a permis lui Erdogan să emită timp de doi ani decrete cu valoare de lege care au modificat profund legislația turcă. În termenii reformei constituționale, președintele turc își va păstra această prerogativă după starea de urgență.
În ultimii doi ani, în Turcia au avut loc epurări în masă în timpul cărora au fost încarcerate aproape 80.000 de persoane suspectate de legături cu puciul sau cu "terorismul". Peste 150.000 de funcționari publici au fost concediați sau suspendați.
Printre cele 34 de legi emise în timpul stării de urgență se află introducerea unei ținute unice pentru persoanele închise în legătură cu puciul - o măsură niciodată aplicată până acum - sau imunitatea judiciară pentru civilii care s-au confruntat cu puciștii.
"Sfârșitul stării de urgență ar putea deschide o nouă pagină în Turcia", a salutat Murat Yetkin, editorialist la ziarul Hurriyet, evocând o mai mare independență a justiției și mass-media.
Dar entuziasmul ar putea fi de scurtă durată, odată cu introducerea în Parlament în această săptămână a unui proiect de lege susținut de partidul lui Erdogan ce conține mai multe măsuri inspirate din prevederile stării de urgență.
Astfel, potrivit agenției de presă Anadolu, textul permite autorităților să continue, în următorii trei ani, să demită orice funcționar bănuit că are legătură cu o "organizație teroristă".
În plus, administratorii publici numiți în timpul stării de urgență în fruntea companiilor suspectate de legături cu o "organizație teroristă" pot rămâne în funcție în continuare pentru încă trei ani.
Alte măsuri: manifestațiile și adunările vor fi, cu excepția unei autorizații speciale, interzise după apusul soarelui. Autoritățile locale vor putea restricționa accesul în anumite zone, iar arestul preventiv ar putea dura până la 12 zile, în funcție de natura infracțiunii.
După anunțul ridicării în curând a stării de urgență, liderii turci au insistat asupra necesității, consideră ei, de a institui un cadru legislativ care să permită continuarea unei "lupte eficiente" împotriva "grupurilor teroriste".
Ankara dă vina pentru încercarea de lovitură de stat pe predicatorul Fethullah Gulen, care locuiește de 20 de ani în Statele Unite și neagă orice implicare.
Proiectul de lege urmează să fie studiat de o comisie parlamentară începând de joi și dezbătut în plen de luni. Dar opoziția deja critică textul.
Principala formațiune anti-Erdogan, Partidul Republican al poporului (CHP social-democrat), acuză guvernul că dorește "permanentizarea stării de urgență" cu măsuri considerate "contrare Constituției".
"Odată cu acest text, cu măsurile pe care le include, starea de urgență nu va fi prelungită timp de trei luni, ci cu trei ani", a acuzat luni Ozgur Ozel, vicepreședinte al Grupului parlamentar CHP.
Sursa
