Curtea Constituțională a decis joi că Parlamentul nu poate decide asupra Hotărârii privind instaurarea sau prelungirea stării de alertă. De asemenea, judecătorii constituționali au stabilit că izolarea, carantina și internarea nu pot fi dispuse prin ordin de ministru.
Şedinţa publică de judecată s-a desfăşurat în sistem videoconferinţă, în sală fiind prezenţi doar preşedintele CCR, Valer Dorneanu, doi magistraţi asistenţi, precum şi reprezentantul Avocatului Poporului şi cel al Ministerului Public.
Sesizarea ridica o excepţie de neconstituţionalitate referitoare art. 4 alin. (3) şi (4), art. 65 lit.s), ş), art. 66 lit.a), b) şi c) şi art. 67 alin. (2) lit.b) din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Potrivit Avocatului Poporului, prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă se aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, deoarece o asemenea intervenţie a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituţională.
"Prin intervenţia legislativă a art. 4 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 55/2020, Parlamentul a eliminat hotărârea de Guvern privind instituirea stării de alertă din sfera actelor administrative normative supuse controlului judecătoresc în contencios administrativ, incluzând-o în sfera excepţiilor reglementate de art. 126 alin. (6) din Constituţie, şi anume actele care vizează raporturile cu Parlamentul", explica sursa citată.
Critica de neconstituţionalitate se referă şi la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale ce reglementează raporturile Parlamentului cu Guvernul. Avocatul Poporului consideră că prin introducerea unei "noi forme de control parlamentar asupra actelor Guvernului", Parlamentul "a convertit natura juridică tradiţională de act administrativ normativ a hotărârii de Guvern într-un document politic" ce vizează exclusiv raportul constituţional dintre Parlament şi Guvern.
"O altă critică de neconstituţionalitate se referă la trimiterile din cuprinsul legii la norme legale inexistente în fondul activ al legislaţiei (art. 65, art. 66, art. 67). Astfel, prevederile adoptate în acest mod, şi anume prin trimitere la norme legale inexistente, aduc atingere dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în privinţa clarităţii şi previzibilităţii legii", a arătat Avocatul Poporului.
