Jurnalista Sorina Matei aduce în atenția publicului dosarul Microsoft, deschis în 2014 de procurorii DNA, care, potrivit acesteia, se află în top trei „ dintre toate mafioțeniile auzite și verificate că au fost făcute în numele anticorupției”. Matei se concetrează asupra „rolului” jucat de denunțătorul Dinu Pescariu în dosarul Microsoft - „o înțelegere făcută în numele statului român” - și cum a ajuns acesta, în cele din urmă, să fie scos din sistem și discreditat. Motivul: „Ceva urât s-a întâmplat aici și le e frică de faptul că se află. Le e frică de Pescariu”, susține jurnalista, pe pagina sa de Facebook.
Redăm, în continure, cele mai importante precizări făcute pe Facebook, despre dosar:
"Dintre toate mafioțeniile auzite și verificate că au făcute în numele anticorupției, probabil în top 3 se află ceea ce eu numesc, după ce am întors pe toate fețele totul, “operațiunea Pescariu”. În 2014, când a început dosarul Microsoft, știam despre individul Pescariu că e tenisman, că e un soi de cărăuș de șpăgi în Microsoft- de ce căra un tenisman, deci un sportiv care ar trebui să aibă fair playul în sânge, șpăgi în Microsoft- nu înțelegeam, că e denunțător, că apare în poze cu mulți mafioți, că are împrumuturi ciudate cu Nuți, și că i-a dat Bejnariu, printr-o afacere puturoasă pe care am prezentat-o la vremea respectivă, baza. Dar e moartă și baza.
În rest, despre acest personaj Pescariu nu m-am preocupat și nici n-am săpat. Ulterior, au apărut urletele publice “Pescariu, Florică”, “Pescariu, Florică”, “Pescariu, Florică”- care nici acestea nu prea m-au interesat. Doi dubioși și atât. Însă aici pare că este mai mult decât atât.
În 2014, date coroborate arată că Dinu Pescariu a devenit denunțător principal în Microsoft după vizite făcute la nr 2. O înțelegere făcută “în numele statului român”. Cum nr 2 nu era legal nici statul român, iar legea de organizare și funcționare a instituției, regulamentele și nici statutul cadrelor militare nu permit așa ceva, se pune în discuție o primă mare problemă: legalitatea “înțelegerii”, baza legală și juridică a acesteia.
Înțelegerea era, susțin surse coroborate, în sensul în care Pescariu scapă dacă denunță primul pe toată lumea/ exonerare penală iar niște sume din afacerea Microsoft- cei rămași prin tranzacțiile de prin conturi- ori nu-i mai vede, ori mai vede doar o parte. Restul, ceva important, se oprește la “bază”: reprezintă “taxa de exonerare” percepută.
“Dinu” acceptă înțelegerea făcută cu aka “statul român”, înregistrează inculpați, face tot ce este pus și coordonat, și apoi se prezintă frumușel la anticorupție printr-un cabinet, alături de un avocat cu rol extrem de important: Rareș Dan, băiatul lui Gh. Dan, mentorul nr 2, Rareș Dan- rudă cu nr 2, băgat în firme cu “interes” sau “de intelligence” cu foști ziariști și consultanți.
Același Rareș Dan – la fel de important- ce “a asistat și negociat”, potrivit datelor publice, “o parte din trazacțiile importante ale anilor 2008-2009, având ca obiect titluri de valoare emise de Fondul Proprietatea, asigurând consolidarea pachetelor unor acționari semnificativi”. De menționat, ca paranteză, este că în fotografiile publice, cu lotul denunțătorilor Microsoft, pe lângă Pescariu și Bejinariu, apar și personaje ca Gheorghe Stelian din ANRP, un alt fost asociat al lui Pescariu. Deci avem până acum nr 2- Pescariu- Rareș Dan. Plus cerc și preocupări comune cu proprietăți și ANRP.
Dar asta este partea a 2-a.
Să ne întoarcem la Pescariu. Individul ajunge la DNA, cu avocatul minune, iar la acel moment speța Microsoft avea alți doi denunțători. Însă după “înțelegere”, Pescariu asistat atent de avocatul minune pune totul pe masa procurorilor și practic face cazul. Este exonerat de răspundere penală, pentru că într-adevăr pune la dispoziție elemente necunoscute până atunci, și pleacă fericit. Inculpații sunt luați, demascați în urma faptelor reale denunțate, condamnați în fond și în apel iar “statul” SRI și, deocamdată, denunțătorii sunt fericiți. Că au scăpat.(...)
Nu știu câta sursă independentă confirmă. Da, cineva a luat ceva în Microsoft. Ceva urât s-a întâmplat aici și le e frică de faptul că se află. Le e frică de Pescariu.
“Uită-te mai bine cine e Pescariu”. Mă uit. La firme, la arbore genealogic lipit bine de Sistem, la mișculațiile din firme înainte și după Microsoft, la prieteni, la asociați, iar la poze, la baza Cutezătorii, la avocați, la firmele lor, la asociați, la predări de firme, la soli, la cerc relațional care se intersectează cu ANRP, la tot. Iar și iar și iar și iar. On and on and on. Și tot asta dă. Eu nu doar scriu, dar și spun în față. Știu, e șocant să auzi, te schimbi, boscorodești, te blochezi dacă stai sub un glob de sticlă, dacă nu afli, dacă nu verifici, dar chiar asta e. Este vorba despre mafie în spatele unor spețe de corupție. O mafie mai ticăloasă. Pentru că a acționat în numele și în subteranul unei idei nobile- anticorupția, în numele legii, autorității, instituțiilor și funcțiilor importante și vremelnice, pentru a-și umple propriile buzunare.
Până la urmă, așa e: când iei șpagă de la Ghiță, poți lua de la oricine. Când iei prima dată și nu ești prins, apoi, nu mai contează cine, cum și pentru ce dă. Îți intră în sânge. Hoțul în numele legii neprins este...negustor cinstit.
Hm, cine-i poate prinde? Practic, nimeni. Teoretic, doar ei pe ei.”, scrie Sorina Matei, pe Facebook.
