SONDAJ Europenii vor armată și apărare puternice, românii cer securitatea mâncării

Două treimi dintre cetățenii europeni vor ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității, relevă Sondajul Eurobarometru din iarna anului 2025 al Parlamentului European, în România, procentul fiind de 47%. De asemenea, aproape trei sferturi dintre cetățenii UE (74%) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, fiind cel mai mare rezultat înregistrat vreodată la nivelul UE într-un sondaj Eurobarometru din 1983. În cazul României, proporția este de 70%.

”66% dintre cetățenii europeni doresc ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității”, conform sondajului, acest punct de vedere fiind mai puternic în rândul respondenților mai tineri.

La nivel național, rezultatele pentru aeastă întrebarea variază de la 87% în Suedia la 47% în România și 44% în Polonia.

Aproape trei sferturi dintre cetățenii UE (74%) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE.

”Acesta este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată la nivelul UE într-un sondaj Eurobarometru pentru această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată în 1983”, precizează autorii Eurobarometrului.

La fel ca anul trecut, 70% dintre cetățenii români participanți la sondaj consideră că România a beneficiat de pe urma apartenenței la UE.

Contribuția UE la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalul motiv pentru care calitatea de membru este considerată benefică la nivel european (35%). Respondenții din România consideră că apartenența la UE este benefică în primul rând pentru noile oportunități de angajare (42%).

89% dintre cetățenii europeni (75% dintre români) participanți la sondaj spun că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale. În acest context, 76% dintre europeni (71% dintre respondenții români) cred că Uniunea Europeană are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor viitoare.

„Două treimi dintre europeni doresc ca UE să joace un rol mai important pentru asigurarea protecției lor. Acesta este un apel clar la acțiune la care vom răspunde. Europa trebuie să fie mai puternică, astfel încât cetățenii noștri să se simtă în siguranță. Parlamentul European se va asigura că fiecare propunere prezentată în acest sens este suficient de îndrăzneață și ambițioasă pentru a corespunde nivelului serios de amenințare cu care se confruntă Europa. Europa trebuie să ia atitudine astăzi, sau riscă să fie dată la o parte mâine”, a declarat președintele Parlamentului European, Roberta Metsola.

Așteptările cetățenilor de la Uniunea Europeană

Apărarea și securitatea (36%), precum și competitivitatea, economia și industria (32%) sunt identificate de cetățenii europeni ca fiind domeniile asupra cărora UE ar trebui să se concentreze cel mai mult pentru a-și consolida poziția în lume.

Deși rezultatele pentru apărare și securitate au rămas stabile în comparație cu februarie/martie 2024, cele pentru competitivitate, economie și industrie au crescut cu cinci puncte. Aceste două domenii sunt urmate de independența energetică (27%), securitatea alimentară și agricultura (25%) și educația și cercetarea (23%).

Pentru cetățenii din România prioritățile asupra cărora ar trebui să se concentreze UE pentru a-și consolida poziția la nivel global sunt securitatea alimentară și agricultura (32%), apărarea și securitatea (31%), urmate de competitivitate, economie și industrie (29%) și independența energetică, resurse și infrastructură (26%).

Patru din zece europeni menționează printre priorități inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (43%), urmate de apărarea și securitatea UE (31%), combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (31%) și sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (29%). Inflația, creșterea prețurilor și costul vieții reprezintă o prioritate pentru toate grupele de vârstă, cu rezultate maxime înregistrate în Portugalia (57%), Franța (56%), Slovacia (56%), Croația (54%) și Estonia (54%).

Cetățenii români consideră că Parlamentul European ar trebui să aibă pe agendă teme precum inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (44%), sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (38%) și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (30%).

O treime dintre europeni (33%) se așteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii cinci ani, cu șapte puncte procentuale mai mult decât în perioada iunie-iulie 2024. Acesta este cazul a 53% dintre respondenții francezi (+8 puncte procentuale) și a 47% dintre germani (+ 15 puncte procentuale). 24% dintre respondenții din România spun că se așteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii cinci ani, cu 3 puncte procentuale mai mult decât în perioada iunie - iulie 2024.

Valorile fundamentale ale UE

Analizând valorile pe care europenii ar dori ca Parlamentul European să le apere, pacea (45%), democrația (32%) și protecția drepturilor omului în UE și în întreaga lume (22%) sunt pe primele poziții. .

Cetățenii români ar dori ca Parlamentul European să apere valori precum pacea (30%), libertatea de mișcare (26%) și democrația (25%).

Două treimi dintre cetățeni sprijină consolidarea rolului PE

50% dintre respondenții europeni au o imagine pozitivă despre UE (51% dintre români). În ultimul deceniu, această percepție pozitivă a fost doar o singură dată mai ridicată (52%), în primăvara anului 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Imaginea pozitivă a PE este stabilă la un nivel ridicat (41% la nivel european, 47% dintre respondenții români).

La câteva luni după începerea mandatului noii legislaturi, peste șase din zece cetățeni europeni (62%) ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important, ceea ce reprezintă o creștere de șase puncte procentuale față de perioada februarie-martie 2024, cu câteva luni înainte de alegerile europene din iunie 2024. Dintre respondenții români, 58% ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important, cu cinci puncte procentuale mai mult decât înainte de alegerile europene.

Sondajul Eurobarometru din iarna anului 2025 al Parlamentului European a fost efectuat între 9 ianuarie și 4 februarie 2025 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, interviurile video fiind utilizate și în Cehia, Danemarca, Finlanda, Malta, Țările de Jos și Suedia. În total, au fost realizate 26.354 de interviuri, iar rezultatele UE sunt ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.