SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017. După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a carui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul SOLSTIŢIULUI DE IARNĂ Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27' sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017. Ce se întâmplă de SOLSTIŢIUL DE IARNĂ

La data SOLSTIŢIULUI DE IARNĂ, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 16 ore și 10 minute. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Momentul SOLSTIŢIULUI DE IARNĂ, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător, scrie Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ. Emisfera nordică are parte de SOLSTIŢIUL DE IARNĂ

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ. În astronomie, se numesc solstiții cele două momente din an cînd planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pămîntului este perpendicular pe planul orbitei Pămîntului. În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pămîntului nu este perpendiculară pe orbita lui.

În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea) sau 22 iunie în emisfera nordică are loc solstițiul de vară; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă. Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, cînd înălțimea soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sînt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ. În jurul datei de 21 decembrie sau 22 decembrie (cel mai adesea) se petrece fenomenul opus: are loc SOLSTIŢIUL DE IARNĂ în emisfera nordică și solstițiul de vară în emisfera sudică.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ .Din punctul de vedere al zonelor ecuatoriale solstițiile nu pot fi numite nici „de vară” nici „de iarnă”. Atunci cînd în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, mișcarea aparentă a soarelui văzut de pe ecuator are traiectoria cea mai nordică și, simetric, cînd are loc solstițiul de vară în emisfera sudică traiectoria soarelui atinge extrema sudică.

Denumirea de solstițiu provine din latinescul solstitium, format din sol (soare) și stitium, de la verbul sistere (a se opri, a rămîne constant; v. a sista). Spre deosebire de celelalte zile din an, cînd unghiul făcut de soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ, de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine staționar, din cauza inversării sensului său de variație.

sursa: wikipedia

Pe 21 decembrie, are loc SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017, când Soarele se află la cea mai joasă înălţime, după care, din „moş lipsit de putere" începe să întinerească şi urcă progresiv pe bolta cerească - durata zilei începe să crească.

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi. După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017: Romanii intră în scenă

După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie, scrie ziuaconstanta.ro.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului. În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017: Sub semnul soarelui

Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări. Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei.

Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Anticii credeau că la SOLSTIŢIUL DE IARNĂ se marchează trecerea de la anul îmbătrânit calendaristic către renaşterea celui nou, reprezentat de începutul unui timp ce exprimă, la rândul lui, înnoirea lumii. Mircea Eliade afirmă că pentru omul societăţilor arhaice "lumea se reînnoieşte anual" ("Le Sacré et le Profane", p. 68).

În perioada romană, trecerea aceasta prin poarta solstiţială a devenit mai conturată ceremonial. Ianuarie este luna zeului Ianus, reprezentat cu două feţe, una îndreptată spre trecut, alta spre viitor. El a devenit simbolul anului înnoit.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017: Ce reprezintă de fapt această zi

În astronomie, se numesc solstiții cele două momente din an cînd planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pămîntului este perpendicular pe planul orbitei Pămîntului. În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pămîntului nu este perpendiculară pe orbita lui, potrivit Wikipedia.org.

În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea) sau 22 iunie în emisfera nordică are loc solstițiul de vară; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă. Simultan, în emisfera sudică are loc SOLSTIŢIUL DE IARNĂ, cînd înălțimea soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sînt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

În jurul datei de 21 decembrie sau 22 decembrie (cel mai adesea) se petrece fenomenul opus: are loc SOLSTIŢIUL DE IARNĂ în emisfera nordică și solstițiul de vară în emisfera sudică.

Din punctul de vedere al zonelor ecuatoriale solstițiile nu pot fi numite nici „de vară” nici „de iarnă”. Atunci cînd în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, mișcarea aparentă a soarelui văzut de pe ecuator are traiectoria cea mai nordică și, simetric, cînd are loc solstițiul de vară în emisfera sudică traiectoria soarelui atinge extrema sudică.
Denumirea de solstițiu provine din latinescul solstitium, format din sol (soare) și stitium, de la verbul sistere (a se opri, a rămîne constant; v. a sista). Spre deosebire de celelalte zile din an, cînd unghiul făcut de soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ, de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine staționar, din cauza inversării sensului său de variație.

Iată când vor avea loc următoarele solstiţii de iarnă, potrivit Observatorului Astronomic:
2018    22 decembrie       00:23
2019    22 decembrie       06:19
2020    21 decembrie       12:02

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017: Un moment special

Faptul că, în acest moment al anului, Soarele se află la cea mai mică distanță față de linia orizontului - pentru latitudinea medie a țării noastre, la numai 21 de grade - a produs o puternică impresie asupra oamenilor din toate timpurile și toate locurile, cea mai frecventă interpretare pe care SOLSTIŢIUL DE IARNĂ a primit-o fiind că acesta este momentul în care se deschid deopotrivă cerurile și străfundurile, iar puterile bune și cele rele se confruntă într-o bătălie epică, scrie renaşterea.ro.

Istoria a făcut ca momentul decisiv al Revoluției Române din Decembrie 1989 să se petreacă în Noaptea cea mai lungă, fapt care a contribuit într-o mare măsură la percepția populară din acele momente, din societatea noastră, dar și de peste hotare, că evenimentele de atunci și deznodământul lor sunt voința cerurilor.

Acest moment de istorie contemporană are, de altfel, corespondente prestigioase în istoria și credințele universale. Spre exemplu, în lumea romană antică, SOLSTIŢIUL DE IARNĂ marca debutul festivalului Saturnaliilor, prin care oamenii puteau să retrăiască nașterea zeilor și să contribuie astfel la primenirea lumii.

Însoțite în formele sale primare și de sacrificii umane (iată deci că întâmplările din 1989 au avut precedente mistice de greutate), Saturnaliile - care se regăseau, în forme ușor diferite, la toate civilizațiile din jurul Mediterranei și din Orientul Mijlociu - au fost convertite, după apariția creștinismului, în sărbătoarea Nașterii Domnului, care, din cauza imperfecțiunii calendarelor antice, a ajuns treptat să fie celebrată cu un decalaj de trei-patru zile.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017, marcat de GOOGLE

GOOGLE marchează pe 21 decembrie, SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017, respectiv începutul iernii astronomice, prin schimbarea logoului cu un doodle special care sugerează pregătirea pentru anotimpul rece, scrie Mediafax.

GOOGLE îşi va întâmpina utilizatorii cu un logo special, cu literele transformate într-o mănuşă încolăcită la care două mâini croşetează de zor. Cei care vor accesa motorul de căutare vor putea afla mai multe informaţii despre SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017 apăsând noul logo GOOGLE.

Conform Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, ca în fiecare an, deşi iarna meteorologică soseşte încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al SOLSTIŢIUL DE IARNĂ. El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului îşi păstrează (în primă aproximatie) direcţia fixă în spaţiu, ea fiind înclinată cu 66° 33' faţă de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit "ecliptică", a cărui înclinare faţă de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul SOLSTIŢIUL DE IARNĂ Soarele se află în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27' sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit "tropicul Capricornului". Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

La data SOLSTIŢIUL DE IARNĂ, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ţinând cont de latitudinea medie a României, de 45° - la numai 21° faţă de orizont. În consecinţă, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 16 ore şi 10 minute. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Momentul SOLSTIŢIUL DE IARNĂ, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017 - Semnificaţii

Cuvântul "solstiţiu" provine din latinescul "solstitium" ("sol" - soare, "sistere" - nemişcat). SOLSTIŢIUL DE IARNĂ a fost, de-a lungul istoriei, prilej de numeroase sărbători, festivaluri păgâne şi serbări religioase. La romani, el era asociat Saturnaliei, o sărbătoare în onoarea zeului roman Saturn, timp al distracţiior, băuturii în exces şi orgiilor, care se termina cu sacrificii umane.

În mijlocul lui decembrie, pe data de 25, romanii au calculat că Soarele este la refluxul său cel mai scăzut. Împăratul roman Iulius Cezar a fost cel care a instituit Festivalul de Anul Nou pe 1 ianuarie, cu toate obiceiurile romane de Saturnalii.

Mai multe studii au evidenţiat faptul că pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximaţie, din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina soarelui la apus să cadă într-un anumit fel la SOLSTIŢIUL DE IARNĂ.

Google îşi modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalităţi.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ ÎN ISTORIE: Ce s-a întâmplat în această zi

1375 - A încetat din viaţă Giovanni Boccaccio, scriitor italian, precursor al Renaşterii, considerat unul dintre cei mai de seamă povestitori ai literaturii europene datorită celebrei lucrări "Decameronul", culegere de nuvele "în ramă"; a fost primul biograf şi comentator al operei lui Dante Alighieri (n. 1313)

1401 - S-a născut Masaccio (Tommaso di Giovanni di Simone Guidi), pictor florentin, reprezentant al Renaşterii timpurii (Capela Brancacci din Florenţa - frescele "Sfânta Treime" şi "Adam şi Eva izgoniţi din Rai") (m. 1428)

1846 - Robert Liston a realizat prima operaţie chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra

1879 - S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin, şef al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1924-1953) (m. 5 mar. 1953)

1883 - A apărut volumul "Poesii" de Mihai Eminescu, cu o prefaţă semnată de Titu Maiorescu, singurul tipărit în timpul vieţii poetului; cuprinde 64 de poezii

1886 - S-a născut Gheorghe Tătărăscu, om politic, ministru şi prim-ministru al României; a fost ministru de Externe în guvernul condus de Petru Groza; în 1945 a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, unde a susţinut interesele Romîniei; membru de onoare al Academiei Române (m. 28 mar. 1957)

1891 - A fost jucat primul meci de baschet, sport inventat de către americanul James E.Naismith, profesor de educaţie fizică la colegiul Springfield din Massachusetts

1898 - Marie şi Pierre Curie descoperă radiul

1913 - A apărut, la New York, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul A. Wynne

1917 - S-a născut Heinrich Böll, romancier interesat de problemele societăţii germane postbelice, primul scriitor german, de după al doilea război mondial, căruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1972 (romanele "Tablou de grup cu doamnă", "Părerile unui clovn") (m. 16 iul. 1985)

1933 - A încetat din viaţă Knud Johan Victor Rasmussen, explorator danez; a realizat cea mai lungă expediţie cu sănii trase de câini din istoria Arcticii (1921 - 1924) (n. 7 iun. 1879)

1937 - A avut loc premiera primului lung-metraj animat, color şi cu sunet, "Alba ca zăpada", produs de Walt Disney

1940 - S-a născut Frank Zappa, instrumentist şi compozitor, unul dintre cei mai importanţi muzicieni americani ai ultimelor decenii (m. 4 dec. 1993)

1940 - A încetat din viaţă Francis Scott Fitzgerald, unul dintre scriitorii reprezentativi ai "generaţiei pierdute", autor de romane şi nuvele în care este evocată societatea interbelică americană: "Marele Gatsby", "Blândeţea nopţii") (n. 24 sep. 1869)

1958 - Generalul Charles de Gaulle a fost ales preşedinte al celei de-a V-a Republici Franceze

1968 - Lansarea navei cosmice "Apollo 8" care a efectuat prima oară un zbor circumlunar (21 dec.-27 dec. 1968)

1969 - Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46 000km

1971 - A fost creată organizaţia umanitară "Medici fără frontiere" - "Medecines sans frontieres"; asociaţia are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă care intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale

1988 - Doi membri ai unei grupări radicale din Libia provocat explozia cursei 103 Pan Am deasupra localităţii Lockerbie din Scoţia, cauzând una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldată cu moartea a 270 de oameni.

1991 - A fost semnat, la Alma-Ata, documentul de fondare a Comunităţii Statelor Independente, care consfinţeşte destrămarea definitivă şi dispariţia de pe harta politică a lumii a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, desfiinţarea cetăţeniei sovietice. Mihail Gorbaciov demisionează din funcţia de preşedinte al URSS

1994  - Secţia Parchetelor Militare a finalizat "Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989". Documentul a fost pus la dispoziţia presei, a comisiei parlamentare care cercetează evenimentele din decembrie 1989, a preşedinţiei, conducerii MI, MApN şi SRI.

1999 - A încetat din viaţă muzicianul jamaican Joe Higgs, eminenţa cenuşie a muzicii reggae şi mentorul lui Bob Marley

2001 - Senatorii şi deputaţii au aprobat, cu 483 de voturi "pentru" şi 2 voturi "împotrivă", participarea României în cadrul forţei internaţionale de asistenţă din Afganistan, solicitată Parlamentului de către preşedintele ţării

2003  - Saddam Hussein a fost capturat de militarii americani după ce a fost luat prizonier de forţele kurde, sedat şi abandonat în custodia trupelor Statelor Unite.

2009 - Traian Băsescu a depus jurământul în faţa Parlamentului, pentru al doilea mandat de preşedinte al României.

2012  - A încetat din viaţă Lee Dorman, basistul trupei americane de rock psihedelic Iron Butterfly, cunoscută pentru hitul "In-A-Gadda-Da-Vida" din 1968 (n. 15 septembrie 1942)