SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2016. Superstiții și tradiții de 21 decembrie, SOLSTIȚIUL de IARNĂ

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2016. Superstiții și tradiții de 21 decembrie, SOLSTIȚIUL de IARNĂ. După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a carui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27'.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27' sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Iluminarea planetei la solstițiul de iarnă

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ 2014. Superstiții și tradiții străvechi

La origini, credințele populare se află sub semnul soarelui, pe care strămoșii noștri îl sărbătoreau la solstiții și echinocții, momente astronomice remarcabile. Pe 21 decembrie, are loc solstițiul de iarnă, când Soarele se află la cea mai joasă înălțime, după care, din „moș lipsit de putere" începe să întinerească și urcă progresiv pe bolta cerească.

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torțe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui și a se închina acestuia, precum și altor zeități. După rugăciune, se țineau petreceri cu foc, se cânta și se dansa până la asfințit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogățit cu Saturnaliile și Calendele lui ianuarie.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn și soției sale Ops, care personifică rodnicia pământului. În spațiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când își ofereau daruri și își transmiteau urări. Atunci se împărțeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiție transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credința solară a strămoșilor noștri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ: Iată când vor avea loc următoarele solstiții de iarnă, potrivit Observatorului Astronomic:

2015    22 decembrie         6:48
2016    21 decembrie       21:44
2017    21 decembrie       18:28
2018    22 decembrie       00:23
2019    22 decembrie       06:19
2020    21 decembrie       12:02

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ 2016: un moment magic

Noaptea cea mai lungă a anului este noaptea solstițiului de iarnă. Ea este sărbătorită în mod tainic și magic de către toate spiritele Naturii și în special de către gnomi, spiritele asociate lui Prithivi Tattva (Elementul Pământ). Gnomii sunt cei care au grijă de semințele îngropate adânc pregătindu-le pentru primăvară, cei care îngrijesc animalele pădurilor și câmpiilor, cei care păzesc comorile de orice fel. Îi cunoaștem din poveștile copilăriei și din basmul „Albă-ca-zăpada și cei 7 pitici”, dar mulți dintre noi îi cunosc cu adevărat din relația directă cu ei, scrie site-ul yogaesoteric.ro.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. Ritmul firesc al naturii ne oferă patru momente importante pe parcursul unui an: cele două echinocții, primăvara și toamna, precum și cele două solstiții, vara și iarna. La echinocții, influențele energetice ale Soarelui și Lunii se manifestă în mod egal. La solstiții influențele Soarelui și Lunii se manifestă diferit. La solstițiul de vară influența Soarelui este maximă și influența Lunii este minimă. SOLSTIȚIUL DE IARNĂ ne aduce influența maximă a Lunii alături de influența minimă a Soarelui. Aceste aspecte energetice se văd în lumea fizică în modul cum se modifică durata zilelor și a nopților, pe parcursul succesiunii anotimpurilor. Astfel, la SOLSTIȚIUL DE IARNĂ, știm cu toții că avem parte de cea mai scurtă zi din an însoțită de cea mai lungă noapte.

Începând de la echinocțiul de toamnă, influența energetică a Lunii asupra noastră (și asupra a tot ce există pe Pământ) crește din ce în ce mai mult, prin comparație cu influența Soarelui, iar noi traversăm o perioadă de introspecție, de limpezire interioară, care culminează cu zilele premergătoare solstițiului de iarnă. Aceste zile sunt potrivite pentru un proces de autoanaliză, de evaluare a efortului depus în cursul anului precum și a rezultatelor la care am ajuns.