Momentul solstițiului de iarnă este începutului iernii astronomice. Pe 22 decembrie este cea mai scurtă zi din an. După solstițiul de iarnă 2019, apoi, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
La origini, credințele populare se află sub semnul soarelui, pe care strămoșii noștri îl sărbătoreau la solstiții și echinocții, momente astronomice remarcabile. Pe 22 decembrie la ora 6 și 19 minute are loc solstițiul de iarnă, când Soarele se află la cea mai joasă înălțime, după care, din „moș lipsit de putere" începe să întinerească și urcă progresiv pe bolta cerească.
Solstițiul de iarnă 2019. Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torțe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui și a se închina acestuia, precum și altor zeități.
Solstițiul de iarnă 2019. După rugăciune, se țineau petreceri cu foc, se cânta și se dansa până la asfințit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogățit cu Saturnaliile și Calendele lui ianuarie.
Solstițiul de iarnă 2019. Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn și soției sale Ops, care personifică rodnicia pământului. Solstițiul de iarnă 2019. În spațiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când își ofereau daruri și își transmiteau urări.
Solstițiul de iarnă 2019. Atunci se împărțeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiție transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credința solară a strămoșilor noștri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).
