Instanța supremă a decis, marți, admiterea contestației în anulare în cazul Alinei Bica și rejudecarea apelului. Contestația în anulare, o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curții Constituționale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Hotararea vine ca urmare a deciziei CCR privind componența nelegală a completurilor de 5 judecatori.
Magistrații instanței supreme au admis, marți, contestația în anulare depusă de fostul procuror -șef DIICOT Alina Bica și au decis desființarea în parte a deciziei de condamnare la patru ani de închisoare, precum și rejudecarea apelului.
”Admite contestația în anulare formulată de condamnata Bica Alina Mihaela împotriva deciziei penale nr. 117 din 26 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 2067/1/2017. Desființează în parte decizia penală contestată numai în ceea ce o privește pe condamnata Bica Alina Mihaela. Fixează termen la 20 mai 2019, ora 9,00 Sala Secțiilor Unite, pentru rejudecarea apelurilor declarate de inculpata Bica Alina Mihaela și de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunțată de Înalte Curte de Casație și Justiție - Secția Penală în dosarul nr. 2471/1/2015, numai în ceea ce privește soluția de condamnare a inculpatei pentru infracțiunea de favorizarea infractorului prevăzută de art. 269 alin.1 Cod penal. Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate. Anulează formele de executare dispuse în baza sentin?ei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunțată de Înalte Curte de Casație și Justiție - Secția Penală în dosarul nr. 2471/1/2015, rămasă definitivă prin decizia penală sus – menționată în ceea ce o privește pe condamnata. Dispune citarea apelantei – intimate inculpate Bica Alina Mihaela la adresele indicate în dosar. În baza art.275 alin.(3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației în anulare rămân în sarcina statului. În baza art.275 alin. (6) Cod procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 156 de lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2019”.
