Contextul actual al crizei sanitare cauzate de pandemia COVID-19 a generat o proliferare a teoriilor conspiraționiste, multe dintre ele cu o puternică componentă antisemită, avertitează Ministeruld de Externe, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului în România.
Ministerul Afacerilor Externe pledează pentru acțiuni energice, în plan național și internațional, de combatere a proliferării discursului instigator la ură și a antisemitismului în mediul online, este transmis în comunicat.
"Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, valori inerente unei societăți democratice moderne, au reprezentat baza eforturilor semnificative recente ale României pentru asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului și a antisemitismului", precizează sursa citată.
De asemenea, arată ministerul român, "păstrarea memoriei trecutului pentru generațiile viitoare, susținerea și protejarea supraviețuitorilor fac parte din datoria de onoare pe care România și-a asumat-o la momentul recunoașterii responsabilității sale în evenimentele din timpul Holocaustului".
În comunicatul MAE este evocat și rolul unor diplomați români care, spre deosebire de majoritatea care a asistat pasivă la ororile Holocaustului, s-au implicat în salvarea unui număr mare de evrei. Pe lângă nume cunoscute, precum Constantin Karadja și Florian Manoliu, care au primit titlul de "drepți între popoare" din partea Institutului Yad Vashem, sunt invocate și cercetările recente au relevat rolul mai multor diplomați români, printre care Eugen Filotti, Dumitru Metta, Mihai Marina și întreaga echipă a consulatului român de la Oradea (care a funcționat în perioada 1941-1944), în acțiuni de salvare a evreilor în contextul evenimentelor tragice din cel de-al Doilea Război Mondial.
În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie (dată ce marchează începutul deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941), pentru comemorarea oficială, în plan național, a Zilei Holocaustului.
