Șeful Poliției Române explică de ce nu S-A FOLOSIT SISTEMUL DE LOCALIZARE, DUPĂ TRAGEDIA AVIATICĂ

"Vreau să reiterez, încă o dată, faptul că sistemul nu este prevăzut pentru situații de urgență și nu putea în niciun caz să localizeze semnalul transmis de acea aeronavă", a declarat, joi, șeful Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), Petre Tobă.

Întrebat de ce nu s-a comunicat până acum acest lucru, Petre Tobă a spus că prima dată, la solicitarea transmisă către IGPR, de la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne, s-a decis să se dea un comunicat în care să se explice care sunt prevederile legale de folosire a acestui sistem.

"Noi am prezentat - pentru că așa au fost și solicitările - care este cadrul legal de folosire uzuală a acestui sistem. De altfel, sistemul a fost achiziționat special, pe un fond european, pentru identificarea principalilor suspecți care au comis infracțiuni grave, iar aceasta este destinația pentru care a fost achiziționat. Acum v-am explicat că, inclusiv din punct de vedere tehnic, sistemul nu ar fi putut să facă această localizare", a precizat Petre Tobă.
Șeful Poliției Române a mai spus că în intervenția din Munții Apuseni au fost implicați peste o sută de polițiști, 20 de echipaje speciale, echipe canine care au plecat de la "școala de câini de la Sibiu" pentru a sprijini activitatea de căutare.

"După cum foarte bine cunoașteți, echipa de cercetare de la fața locului a fost una a Inspectoratului General al Poliției Române", a precizat Petre Tobă. Întrebat de unde au primit polițiștii trimiși în teren informații de localizare a aeronavei, Petre Tobă a spus că întreaga activitate la nivel teritorial a fost coordonată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, care are atribuții în astfel de situații.

"Poliția Română este o unitate de sprijin. Noi am sprijinit cu efective, cu autospeciale, cu echipele de specialiști de la criminalistică, cu echipajele canine, pentru a putea identifica, eventual a găsi mai ușor locul în care s-a prăbușit această aeronavă", a adăugat Petre Tobă.

Șeful Poliției Române a mai spus că la cercetarea la fața locului au participat și specialiști de la Ministerul Transporturilor, din Inspectoratul Aeronautic Român. "Cercetarea la fața locului a durat câteva ore bune, opt, nouă, chiar zece ore, a fost o cercetare foarte completă. Cercetarea la fața locului a fost finalizată, ulterior s-a dat aprobare, de către procurorii de caz. Și aici vreau să subliniez că la fața locului au fost și patru procurori de la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia, care au făcut personal cercetarea la fața locului. Atunci când cercetarea la fața locului a fost încheiată, s-a permisa ridicarea aeronavei de la locul tragediei", a precizat Petre Tobă.
Întrebat cum comentează informațiile că trupul neînsuflețit al lui Adrian Iovan a rămas la locul accidentului mai multe ore după plecarea criminaliștilor, Petre Tobă a spus că cercetarea la fața locului a fost făcută a doua zi, când acolo nu mai era niciuna dintre cele șapte persoane aflate în aeronavă.

"Criminaliștii au fost și au efectuat cercetarea la fața locului a doua zi. Nu se mai pune problema ca atunci să mai fi rămas vreo persoană", a precizat Tobă. Poliția Română arăta marți, într-un comunicat de presă, că nu a folosit sistemul de localizare a terminalelor GSM în timpul operațiunii de salvare a echipajului din avionul prăbușit în Munții Apuseni pe motiv că aparatura de acest gen poate fi folosită doar pentru localizarea infractorilor, pe baza unor autorizații emise de judecători.

"Sistemul de localizare a terminalelor GSM poate fi folosit doar în baza autorizării magistraților, în instrumentarea cauzelor penale, pentru localizarea terminalelor GSM folosite de principalii suspecți de comiterea unor infracțiuni grave", precizat IGPR în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, sistemul a fost achiziționat în 2013, în urma unui proiect finanțat din fonduri europene, prin mecanismul OLAF Hercules2 de Asistență Tehnică, în vederea întăririi capacității de luptă a unităților de poliție împotriva criminalității economico-financiare

Reprezentanții IGPR precizau că sistemul poate fi folosit în vederea localizării persoanelor urmărite în temeiul legii, precum și a celor dispărute în condiții suspecte, "care fac obiectul unor cauze penale".
"Sistemul este folosit potrivit prevederilor art. 91 ind. 4 și art 493 ind. 1, din Codul de Procedură Penală", mai arăta IGPR.

Potrivit articolului 91, indice 4 din Codul de procedură penală, "convorbirile sau comunicările interceptate și înregistrate care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participanților, se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidențialității și pot fi transmise jdecătorului sau completului învestit cu soluționarea cauzei, la solicitarea acesteia. La soluționarea definitivă a cauzei, acestea vor fi șterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal".

Precizările Poliției Române au fost transmise în contextul controverselor legate de localizarea victimelor accidentului aviatic produs luni în Munții Apuseni.

Pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion și-au pierdut viața după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2, la bordul căruia se afla un echipaj medical, a aterizat forțat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la granița județelor Cluj și Alba.
În urma accidentului, au fost răniți copilotul Răzvan Petrescu și patru medici - Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" și Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș, județul Bihor.