Schimbarea la Fata a Domnului dateaza de la inceputul sec. al IV-lea, cand Sfanta Imparateasa Elena zideste o biserica pe Muntele Tabor. Aceasta sarbatoare incepe sa fie mentionata in documente din prima jumatate a secolului al V lea. In Apus, sarbatoarea Schimbarii la Fata s-a generalizat mai tarziu, prin hotararea luata de papa Calist III ca multumire pentru biruinta crestinilor asupra turcilor la Belgrad, in anul 1456.
Exista obiceiul ca in aceasta zi sa se faca pomenire generala a celor trecuti la cele vesnice (Biserica Rusa). In unele zone, de sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului se aduc la biserica struguri, care se impart credinciosilor.
Schimbarea la Față mai este numită în popor și Obrejenia, denumire ce vine din slavonă și înseamnă transformare, schimbare. Transfigurarea domnului așa cum mai este numită sărbătoarea este unul dintre evenimentele sescrise de evangheliile sinoptice, în care Iisus se schimbă la față pe Muntele Tabor. Iisus devine strălucitor, vorbește cu Moise și Ilie și este numit Fiul lui Dumnezeu. Acest miracol este unic față de celelalte care apar în Evanghelii în sensul că efectul miracolului se produce asupra lui Iisus. Sfântul Toma de Aquino considerat schimbarea la față cel mai mare miracol în sensul că acest miracol completează botezul și ne arată perfecțiunea vieții în Rai.
Tradiții și superstiții SCHIMBAREA LA FATA
În credința populară se păstrează o serie de obiceiuri, tradiții și superstiții. Se spune că aceia care nu țin această sărbătoare vor fi uscați și gălbejiți ca florile care de acum încep să se veștejească.
Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi și ploșnițe. Fetelor care se spală în această zi nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește iarba.
„Din 6 august nu mai etse voie să faci baie în apele curgătoare: fetele nu mai au voie să se spele pe cap în râu pentru că nu vor mai avea un păr frumos și nici nu se mai doarme afară", a declarat muzeograful pentru VoceaTransilvaniei.ro.
Schimbarea la față. Despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului.
În această zi nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de către cineva, că așa vei fi tot anul.
Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă, respectiv beție, tutun, preacurvie, sigur vor fi vindecați. Femeile însărcinate, dacă vor ține această zi, vor avea o naștere ușoară și copii sănătoși. „Este ziua în care se adună plantele de leac pentru sănătate", a subliniat Janeta Ciocan.
SCHIMBAREA LA FATA: Nu se omoară șerpii
O superstiție mai ciudată este legată de târâtoare. Tradiția populară spune că până pe 14 septembrie, când se prăznuiește Ziua Crucii nu este voie să omori niciun șarpe.
„Dacă vezi un șarpe să te ferești de el pentru că până pe data de 14 septembrie ei își caută cuibul de iernat. După acea dată ei trebuie omorâți pentru că se crede că au făcut un mare rău și nu-i mai primește pământul", a mai adăugat muzeograful.
Daca in ziua Schimbarii la fata vremea este insorita si placuta, batranii spun ca toamna va fi roditoare si imbelsugata. Daca ploua, toamna va fi mohorata. Totodata, se mai spune ca de-acum nu mai este vreme sa faci baie in ape repezi de munte, pentru ca le-a spurcat cerbul si te poti imbolnavi, si nici sa mai dormi afara.
SCHIMBAREA LA FATA: Dezlegare la pește și untdelemn
Biserica a rânduit ca, de sărbătoarea Schimbării la Față, să se facă dezlegare la pește pentru bucuria praznicului, ce are loc în timpul postului Sfintei Marii. „Postul este foarte important și era ținut de fetele care doreau să se mărite dar și pentru membrii familiei care erau bolnavi", spune Janeta Ciocan.
În ziua de 6 august, credincioșii duceau la biserică struguri, faguri de miere și mere de vară care erau sfințite și erau date ca pomană de sufletul morților.
