Înalta Curte de Casație și Justiție dezbatut, marți, contestația la executare depusă de președintele PSD, Liviu Dragnea, împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primită în dosarul "Referendumul". În replică. Liviu Dragnea a anunțat că aici nu este vorba despre albirea cazierului, dar a punctat că personal, el crede foarte mult în nevinovăția sa.
Liviu Dragnea le-a declarat jurnaliștilor, la ICCJ: "Nu este vorba de albirea cazierului, un om care este condamnat are dreptul să știe de ce a fost condamnat".
Inițial, Dragnea a depus contestația la Tribunalul București, însă această instanța și-a declinat competența în favoarea ÎCCJ.Acțiunea are ca obiect contestația la executare (art. 598 Noul Cod de procedură penală), aceasta fiind o cale extraordinară de atac.
Pe 2 februarie, Liviu Dragnea anunța că a început o acțiune de redeschidere a procesului ,,Referendumul'', prin depunerea în instanță a unei contestații la executare.
"Avocații spun, studiind Codul penal și de procedură penală, care nu este deloc ambiguu, că practic eu nu am hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare a unui cetățean român trebuie să conțină trei elemente - partea introductivă, dispozitivul (acel anunț) și expunerea care cuprinde de fapt toată motivarea. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare - asta înseamnă că hotărârea nu este completă. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodată, pentru că legislația este foarte clară, motivarea este obligație legală (...) și trebuie dată la toate hotărârile în 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnată și asumată și compusă de către toți membrii completului. Doamna fostă președintă a Curții Supreme, Livia Stanciu, la două luni după ce a fost adoptată această sentință, s-a pensionat și a mers la Curtea Constituțională. Exista o prevedere legală, care e și acum în vigoare, care spunea că orice judecător care iese din sistem are obligația să-și încheie toate motivările. Nu s-a întâmplat la această oră, nu mai poate semna această motivare", declara atunci președintele PSD.
Peste numai câteva zile de la această declarație, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul "Referendumul".
În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
