Sărbătoare 21 mai, cruce cu roșu în calendarul ortodox. Doi mari sfinți sunt prăznuiți astăzi

Ortodoxe
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena

Greco-catolice
Sf. Împărați Constantin și Elena

Romano-catolice
Ss. Cristofor Magallanes, pr. și îns., m.; Elena, mama împ. Constantin; Eugen de Mazenod, ep.

Cele mai bune urări pentru Constantin și Elena. Nu poți da greș cu ele

Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 21 mai.

Sfinții împărați Constantin și Elena erau de neam roman și prin ei, spune arhimandritul Ilie Cleopa, Dumnezeu a adus libertate religioasă în lume, a slăbit păgânismul și idolatria și a întărit Biserica și credința creștină pe pământ.

Sfântul Împărat Constantin cel Mare (306-337) s-a născut în cetatea Naissus (astăzi, Niș, în Serbia), din provincia romană Moesia Superior. Tatăl său, Constanțiu Chlor, care la acea vreme era general, a ajuns mai târziu la conducerea imperiului cu titlul de "cezar", iar cu un an înaintea morții sale a preluat titlul de "august".

Sfinții Constantin și Elena 2024. Ce NU e bine să faci în această zi, conform unei vechi superstiții

După moartea acestuia, în anul 306, armata l-a proclamat drept "august" pe Constantin (306-337).

Confruntarea pe care Constantin cel Mare a avut-o în octombrie 312, cu fiul fostului împărat Maximian, Maxențiu, care stăpânea Roma, la Pons Milvius (Podul Vulturului) a marcat convertirea sa la creștinism. În acest loc, împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui, cu inscripția: "Întru aceasta vei învinge".

Împăratul cât și oamenii săi, comandanți și soldați care văzuseră minunea, au fost destul de tulburați și înfricoșați. Noaptea însă, în timpul somnului, i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer, cerându-i să-l pună pe steagurile soldaților, spre a-i servi drept semn protector în lupte.

Bătălia de-a doua zi a fost câștigată de Constantin care a intrat biruitor în Roma, iar Maxențiu s-a înecat în apele Tibrului.

Un an mai târziu (313), Constantin a emis Edictul de la Mediolanum (Milan), prima recunoaștere oficială a creștinismului, prin care se punea capăt persecuțiilor împotriva creștinilor și se garanta libertatea credinței și a cultului.

Din anul 324, Constantin a rămas singur la conducerea Imperiului Roman, poziție pe care și-a menținut-o până la sfârșitul vieții (337).

În această perioadă, Biserica a cunoscut o mare înflorire pe tot întinsul imperiului.

Mama sa, Sfânta Elena, a fost atașată mult de valorile religiei creștine. Prin râvna ei pentru descoperirea relicvelor sfinte a fost descoperit locul Golgotei și s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos. Sfânta împărăteasă Elena a ridicat lăcașuri de închinare pentru creștini atât la Ierusalim, cât și la alte locuri sfinte. Mai întâi însă a dorit să se zidească, la Ierusalim, Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt.

Pentru marea contribuție la răspândirea și înflorirea creștinismului, Constantin și mama sa, Elena, au fost trecuți de Biserica Ortodoxă în rândul sfinților și sunt socotiți "întocmai cu apostolii". (surse: vol. "Viețile Sfinților"; "Predici la praznice împărătești și la sfinții de peste an", 1996)