SĂPTĂMÂNA MARE. Tradiţii pentru spor şi sănătate
Prin tradiţie, Joia Mare este numită în popor Joi Mari, Joia neagră sau Joimăriţa. În această zi din Săptămâna Patimilor lui Hristos, se împlinesc o serie de datini pentru spor şi sănătate, scrie Click.ro.
12 Evanghelii, 12 popasuri duhovniceşti pe Drumul Crucii
În această seară, în biserici, la slujba Sfintelor şi Mântuitoarelor Patimi ale Domnului, preoţii citesc cele 12 Evanghelii: Acestea reprezintă cele 12 popasuri pe care le-a făcut Fiul lui Dumnezeu pe Drumul Crucii.
Un ritual pentru împlinirea dorinţelor
La Denia din Joia Mare, în multe localităţi din Sudul ţării, fetele şi femeile tinere aduc la biserică o panglică. După ce ascultă câte o evanghelie, fiecare credincioasă face câte un nod în panglica respectivă, rostind câte o dorinţă foarte importantă, care se referă la sporul casei, la sănătate şi la împliniri în viaţa personală. Panglica se păstrează într-un loc discret, în casă. După împlinirea fiecărei dorinţe, se desface câte un nod. Astfel că, până la sfârşitul anului, se desfac cele 12 noduri, adică se pot împlini cele mai importante dorinţe pentru persoana care a participat la cele 12 denii. În Muntenia şi în Oltenia se practică obiceiul ca bunicile să spele picioarele copiilor din familie.
În Joia Mare se ţine post
Mulţi credincioşi ţin post în Joia Mare pentru ca familia şi gospodăria lor să fie protejate de catastrofe naturale şi de pagubă.
În vremuri îndepărtate, Joimăriţa era o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare. Cu timpul, aceasta a devenit o persoană justiţiară care-i pedepseşte pe leneşi.
SĂPTĂMÂNA MARE. Ce sunt DENIILE? Semnificaţia Prohodului Domnului
Deniile din Saptamana Sfintelor Patimi sau Patimiri ale lui Iisus Hristos au in centrul lor taina suferintelor sufletesti si trupesti ale Mantuitorului ca urmare a pacatelor oamenilor, aratate in invidie si ura, lacomie si tradare, frica prea mare si lipsa de fidelitate etc. Pe de alta parte slujbele deniilor arata si puterea pocaintei.
Ce sunt aceste Denii?
Prin caracterul si continutul lor, deniile sunt unicat in cultul divin ortodox. Cuvantul ,,denie” vine de la slavonescul vdenie si inseamna priveghere sau slujba nocturna. Mai precis, denia este slujba utreniei sau ,,de dimineata” care se savarseste seara, in ajun. Denia se deosebeste de priveghere, care inseamna tot slujba de seara, prin faptul ca se refera numai la utrenia savarsita seara.
Daca privegherea se savarseste in ajunul sarbatorilor importante, deniile se savarsesc numai in doua saptamani din timpul unui an bisericesc si anume: in saptamana a cincea si a saptea (sau a Patimilor) din Postul Pastelui. Cele doua denii din saptamana a cincea sunt utreniile zilelor de joi si sambata savarsite seara, in ajun. Slujba este o utrenie de post care inglobeaza in ea cele doua piese imnografice foarte importante si frumoase: Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul, imnograf din secolul al VIII-lea si Acatistui Bunei Vestiri, atribuit patriarhului Serghie al Constantinopolului (sec. VII). Prima piesa imnografica, cunoscuta si sub numele de Canonul de pocainita, este alcatuit din 250 de imnuri sau strofe in care autorul exprima in forma intraripata zdrobirea inimii celui pacatos, constituind un imn statornic spre pocainta. Cea de a doua compozitie imnografica, Acatistul Bunei Vestiri, este un imn de lauda inchinat Maicii Domnului, alcatuit din 24 de strofe. Aceasta piesa imnografica da expresie sub forma poetica, invataturii Bisericii despre Maica Domnului.
Deniile din saptamana ultima a Postului sau Saptamana patimilor sunt slujbele la care credinciosii participa, prin traditie, in numar foarte mare. Ele se savarsesc in biserici incepand cu seara Floriilor, deci din Duminica a sasea a postului, pana vineri seara, inclusiv. Ca si cele din saptamana a cincea si aceste utrenii au elemente specifice care le dau caracter de unicat.
Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR.RO.
