Salvamontiștii avertizează că, în lipsa unei bune cunoașteri a zonei montane, orientarea în afara pârtiei este dificilă. De asemenea, un strat mare de zăpadă face extrem de anevoioasă revenirea pe pârtie, ceea ce presupune un consum ridicat de energie și transpirație abundentă. Odată opriți, turiștii devin mai vulnerabili la frig, iar riscul de hipotermie crește, mai ales în condiții de vânt.
Obstacole ascunse și vizibilitate redusă
Stratul proaspăt de zăpadă poate ascunde numeroase pericole, precum cioate, bușteni, bolovani sau gropi. În cazul unei căderi, persoanele pot rămâne imobilizate în zăpada mare, cu dificultăți în mișcare sau respirație, mai ales dacă schiurile și bețele rămân prinse.
Salvamont precizează că schiatul în pădure presupune deplasare în condiții de lumină variabilă și adesea insuficientă, ceea ce face ca obstacolele să fie observate prea târziu pentru a mai putea fi evitate.
Ce trebuie făcut în caz de rătăcire
În situația în care turiștii se rătăcesc, Salvamont recomandă:
întoarcerea pe urmele de coborâre, dacă este posibil;
anunțarea cât mai rapidă a echipelor Salvamont, fără a aștepta lăsarea întunericului;
transmiterea coordonatelor GPS sau a unor indicații cât mai clare privind locația;
rămânerea în apropierea punctului comunicat echipelor de intervenție, până la sosirea acestora.
Salvamontiștii subliniază că intervențiile pentru salvarea turiștilor rătăciți sau blocați implică resurse umane și logistice importante, care pot fi limitate în perioadele aglomerate pe pârtii.
