RUSALII. Tradiții și superstiții. Ce nu ai voie să faci în Duminica Rusaliilor. Este mare păcat

RUSALII. Tradiții și superstiții. Ce nu ai voie să faci în Duminica Rusaliilor. Este mare păcat
RUSALII. Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paști. Rusaliile vor fi sărbătorite de creștini ortodoxi mâine și luni, pe 19 iunie și 20 iunie. Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută și sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh și reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru toți creștinii.
RUSALII. Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, se face prilej pentru aducerea aminte de "limbile ca de foc" care s-au pogorât peste Apostoli. Aceste "limbi" sunt închipuite astăzi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credincioși la biserică, spre a fi sfințite. După slujbă, frunzele se iau acasă și se așează la icoane și la uși.
RUSALII. În popor se crede că frunzele și ramurile de tei feresc gospodăriile de fulgere, de grindină și de duhurile cele rele. Această credință populară poate fi întemeiată pe sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, dacă se are în vedere sfințirea frunzelor cu aghiazmă, ele devenind astfel purtătoare de har.
RUSALII. Sfințirea semănăturilor
Îndată după slujbă, în Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, preotul și credincioșii merg pe câmp și săvârșesc Sfestania, adică sfințirea mică a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc semănăturile câmpului, atât de preot, cât și de fiecare credincios în parte, scrie Mediafax.
RUSALII. Rusaliile, în mitologia populară
În mitologia populară, "Rusaliile" sunt niște spirite rele (iele, zâne). Se mai spune despre Rusalii că sunt fiicele lui "Rusalim împărat", acesta din urmă fiiind o personificare a cetății Ierusalim. Ele stau pe pământ vreme de o lună. Nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli și necazuri. Ele umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh și caută locuri neumblate. Locurile unde joacă rămân arse și neroditoare. Pentru a fi feriți de ele, oamenii pun în casă pelin și usturoi. În aceste zile, frunze de pelin se pun în toate băuturile, cu excepția apei.
RUSALII. Cine sunt, de fapt, Rusalcele, făpturile fantastice?
Rusaliile sunt o straveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor era o zi închinată cultului morților, în care pentru sufletele celor dispăruți se aduceau ofrande: alimente și trandafiri pentru a le îmblânzi. La romani, Rosalia s-a transformat, suferind influențe ale cultului solar și ale miturilor autohtone, iar cele nouă zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor făpturi daimonice tinere, frumoase, capricioase și răzbunătoare, citim în revista Cultura.

RUSALII. Acestea sunt personaje feminine (cvasi)malefice care trăiesc în văzduh și în pădure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere. Similar Ielelor, cu care uneori sunt confundate, una dintre calitățile lor principale este dansul deosebit de frumos. Dansează în aer sau pe pamânt, noaptea, așezate în cerc, dar dacă sunt zărite de un muritor sau dacă, din greșeala cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnavește foarte grav de o boala numită, în limbaj popular, "luat de Rusalii".
Ele umblă în cete formate din spirite fără soț (3-5-7-9). Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se miște sau să le vorbească. Pe unde jocă, pământul rămâne ars și bătătorit, iarba se înegrește sau încetează să mai crească.
RUSALII. Zâne rele
Rusaliile pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respectă zilele de sărbătoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apă de la fântană; îi ridică pe sus în vârtejuri, îi pocesc sau sluțesc. Diferite forme de reumatism și maladii neuro-psihice se numesc luat de Rusalii sau ologit de Rusalii. De aceste boli se putea scăpa prin descântec de Rusalii, citind din cărți la mânastire, intrând în Hora Călușului, sau sărind peste bolovanul pe care Călușarii îl pun pe pămant.
RUSALII. După ce părăsesc mormintele în Joia Mare și petrec Paștele cu cei vii, Rusaliile refuză întoarcearea în lăcașurile lor. Pentru a le determina să plece, li se împart pomeni abundente la Moșii de Vară. La marile lor praznice, (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, prima zi din postul lui Sf. Petru), când aceste spirite ale morților deveneau extrem de periculoase, oamenii purtatu usturoi sau pelin la brâu sau intrau în hora Călușului în ziua de Rusalii.
Remediul magic-ritual impotriva bolilor provocate de rusalce, erau in sudul tarii și în Moldova,Calușarii. Tot Călușarii erau cei care le determinau să plece din lumea celor vii.
RUSALII. Călușarii
"Dansul călușarilor" este un obicei popular legat tot de Rusalii. Se crede că acest dans ritual poate să vindece relele făcute de Rusalii. Se adună cei mai buni dansatori ai satului și formează o ceată de 13 călușari. Timp de o lună, ei se leagă cu jurământ că vor juca "Călușul". În acest timp, bolnavii caută să se vindece. Cel bolnav se întinde pe pământ, iar călușarii încep dansul și săriturile. La un anumit timp, fiecare călușar sare peste cel bolnav, iar la sfârșit, celui bolnav i se șoptește la ureche o urare de sănătate
RUSALII. Superstiții
RUSALII. Cel mai probabil, cuvântul "Rusalii" derivă din cuvântul slav "rusalka", rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriți, pentru a fi îmbunați, în prima săptămână a lunii iunie. Această tradiție păgână, pre-creștină s-a transmis și romanilor, care au denumit rusalka "dragaică" (drăcoaică, demon). În această săptamână era interzis spălatul, scăldatul, și în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape.
Peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată și de către romani. Când Imperiul Roman a devenit creștin în marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost creștinate în sensul că au primit o semnificație creștină, suprapusă vechii sărbători, în timp semnificația și motivele inițiale fiind date uitării.
RUSALII. Pe langă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o serie de superstiții, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:
În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi;
De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;
Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;
De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;
În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi “luat din Rusalii”, etc.
RUSALII. Conform scrierilor din Noul Testament, acest eveniment s-a întâmplat în ziua rusaliilor evreiești, la 50 de zile de la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Tocmai de aceea această sărbătoare creștină este cunoscută în rândul credincioșilor și sub numele de Cinzecime.

RUSALII. În Vechiul Testament, Rusaliile au reprezentat la început o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor în care se oferea pârgă din roadele pământului. Ulterior, această devine o aniversare a Legământului, care a fost încheiat la 50 de zile după ieșirea din Egipt.
RUSALII. De asemenea, și Rusaliile creștine au o strânsă legătură cu Legământul, reprezentând o sărbătoare a încheierii launtrie a Noului Legământ al harului și al iubirii, odată cu coborârea Sfântului Duh. Mai mult decât atât, Rusaliile sunt și consacrarea solemnă a Bisericii pe care Mântuitorul a întemeiat-o.
RUSALII. Prin Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au fost încredințați cu puterea de a grai limbi pe care ei nu le cunoșteau până atunci. Au reușit să descopere atât învățătură Mântuitorului, dar și a altor neamuri în mai multe limbi. Începutul a fost chiar în această zi de Rusalii, când toți iudeii din Ierusalim și din întreg Orientul au înțeles mesajul pe care aceștia îl purtau. Pelerinii care nu reușeau să își explice cum reușesc Apostolii să grăiască în mai multe limbi îi acuză că ar fi „plini de must”, și anume beți. Atunci Sfântul Petru lua cuvântul pentru a apară Apostolii dar și pentru a propovădui minunile pe care Mântuitorul nostru le-a făcut.
RUSALII. Se obișnuiește să se vorbească de trimiterea Sfântului Duh în lume, că despre un act prin care Duhul ar lua locul lucrării lui Hristos. În acest caz, Biserica ar fi numai opera Sfântului Duh. În realitate însă, Duhul trebuie văzut întotdeauna că Duhul lui Hristos, deci, nu trebuie văzut sau conceput că despărțit de Hristos.
RUSALII. În ziua de Rusalii, creștinii obișnuiesc să vină la biserica și să aducă frunze de nuc sau de tei, simboluri ale limbile de foc, că semne ale coborârii Sfântului Duh. Acestea sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor.
RUSALII. În bisericile ortodoxe este preamărit momentul când la Ierusalim s-a pogorât asupra Apostolilor lui Iisus „Mângâietorul lumii” – Duhul Sfânt, promis de Hristos: „Atunci din cer, fără veste, s-a făcut un vuiet mare, ca de suflare de vânt, ce vine repede și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, necunoscute de ei până în acea zi”. După Pogorârea Duhului Sfânt, Apostolii Domnului s-au răspândit în toată lumea, au început să săvârșească minuni, convingându-i pe păgâni să nu se mai închine idolilor și să se apropie de credința creștină. Contemporanii Apostolilor au considerat că Duhul Sfânt este o ființă cu puteri supranaturale, care i-a umplut de har pe aceștia, dăruindu-le puterea să ducă mai departe învățăturile lui Hristos.
Tradiții pentru spor și sănătate.
RUSALII. În ziua Pogorârii Sfântului Duh, după Sfânta Liturghie, se săvârșește vecernia Plecării genunchilor, ritual care se deosebește de slujbele obișnuite. Preotul este îmbrăcat cu toate veșmintele liturgice; el citește, stând în genunchi, în fața Sfintelor Uși, șapte rugăciuni, împărțite în trei grupe. În Duminica Rusaliilor, credincioșii îngenunchează pentru că tradiția creștină spune că participanților la ritualul Plecării ghenunchilor li se împlinește cea mai fierbinte dorință.
• În această zi sfântă se practică ritualuri care să îndepărteze puterea Rusaliilor, cunoscute în popor ca zâne rele, iele sau împărătesele văzduhului. În tradiția populară se spune că acela care pândește Rusaliile și dorește să le vadă dansând va avea probleme mari de sănătate.
• În biserici se aduc în ziua de Rusalii frunze de nuc și flori de tei. După ce sunt sfințite, aceste ofrande se împart credincioșilor, ca simbol al limbilor de foc pogorâte asupra apostolilor. Tradiția spune că este bine ca ramurile verzi cu frunze de nuc și flori de tei să împodobească ferestrele casei și icoanele, având puteri protectoare împotriva ielelor și a pagubei.
RUSALII. Rusaliile sunt zâne capricioase
În credința populară, Rusaliile sunt zâne capricioase și răzbunătoare. Ele dansează în văzduh sau pe pământ în timpul nopții, așezate în cerc. Dacă un sătean calcă pe câmp, pe locul unde au dansat Rusaliile, un loc unde iarba rămâne arsă, acesta se îmbolnăvește și nu mai poate să meargă, fiindcă „a fost luat de Rusalii”.
RUSALII. Ceata călușarilor îi vindecă pe cei cu mințile rătăcite de iele.
De Rusalii este specific „Dansul Călușarilor”, ca un remediu pentru starea sufletească a celor care au văzut sau se tem de Dansul ielelor. Călușarii merg la casele sătenilor care au probleme de sănătate sau cred că ielele le-au „pocit” mințile.
Talismanele protectoare se poartă la brâu.
Tot în ziua de Rusalii, în multe zone ale țării, oamenii se protejează de pagubă sau de necazuri „nefirești” cu ajutorul talismanelor. Cel mai puternic talisman este realizat din frunze de pelin, boabe de usturoi și tămâie și se păstrează într-o punguță roșie, care se poartă la brâu.
Rusalii. În prezent, prima și a doua zi de Rusalii se numără printre liberele legale incluse în Codul muncii - singurul act normativ în vigoare ce prevede în ce zile de sărbătoare legală nu se lucrează.
Din moment ce aceste două sărbători pică întotdeauna duminica și lunea, salariații cu program obișnuit (adică de luni până vineri) vor beneficia de timp liber doar în data de 20 iunie.
Rusalii. Până acum, angajații au primit liber în 2016 doar pe 1 ianuarie, din moment ce a doua zi din 2016 a picat într-o sâmbătă, și pe 2 mai, din moment ce prima zi de Paște și Ziua Muncii s-au suprapus într-o duminică. Astfel, excluzând prima și a doua zi de Rusalii, rezultă că până la finele anului mai sunt cinci libere legale, dintre care patru pică în timpul săptămânii:
Adormirea Maicii Domnului - 15 august (luni);
Sfântul Andrei - 30 noiembrie (miercuri);
Ziua Națională a României - 1 decembrie (joi);
prima și a doua zi de Crăciun - 25 și 26 decembrie (duminică și luni).
Rusalii. Potrivit Codului muncii, acordarea zilelor libere se face de către angajator, iar prin contractul colectiv de muncă aplicabil (acolo unde este cazul) pot fi stabilite și alte zile libere. În același timp, de reținut este că sărbătorile legale nelucrătoare și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu se includ în durata concediului de odihnă anual.
Rusalii. Dacă vei lucra de Rusalii, angajatorul trebuie să-ți acorde compensații
Acordarea de timp liber în zilele nelucrătoare de sărbătoare legală nu este valabilă pentru toți salariații. Concret, așa cum este precizat în Codul muncii, anumite categorii de angajați trebuie să lucreze în aceste zile, beneficiind, în schimb, de compensații.
Rusalii. Înainte de toate, este vorba de unitățile sanitare și unitățile de alimentație publică. Pentru acestea, Guvernul trebuie să stabilească programe de lucru adecvate, pentru a se asigura asistența medicală și aprovizionarea cetățenilor cu produse alimentare de strictă necesitate. Apoi, legea face referire la locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producție sau specificului activității.
Angajaților vizați trebuie să li se asigure compensarea cu timp liber corespunzător sau să li se acorde un spor salarial, conform dispozițiilor Codului muncii: "Salariaților care lucrează în unitățile prevăzute la art. 140 (sanitare și de alimentație publică - n. red.), precum și la locurile de muncă prevăzute la art. 141 (cele pentru care activitatea nu se poate întrerupe - n. red.) li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru", potrivit avocatnet.ro.
Rusalii. Dacă nu dau liber salariaților în zilele de sărbătoare legală sau dacă nu acordă compensațiile prevăzute de lege celor care lucrează în aceste zile, angajatorii riscă să primească amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























