ROȘIA MONTANĂ. Tribunalul din Suceava a admis, joi, solicitarea înaintată de trei ONG-uri de suspendare temporară a certificatului de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic emis în iulie 2011 în favoarea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), însă decizia nu este irevocabilă și poate fi atacată în instanță.
ROȘIA MONTANĂ. Instanța din Suceava a decis suspendare temporară a certificatului de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, emis în iulie 2011 în favoarea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), după o solicitare a trei ONG-uri.
"Admite acțiunea. Respinge ca nefondate cererile de intervenție accesorii. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare", se arată în hotărârea Tribunalului Suceava.
Potrivit unui comunicat remis, joi, MEDIAFAX de Gabriel Resources Ltd., certificatul de descărcare arheologică 9/2011 pentru masivul Cârnic rămâne valabil, întrucât decizia nu este irevocabilă și poate fi atacată.
Acțiunea a fost înaintată pe 20 noiembrie 2013, de Centrul Independent pentru dezvoltarea resurselor de mediu, Asociația aurarilor Alburnus Maior Roșia Montană și Asociația "Salvați Bucureștiul".
Următoarea audiere în acest caz este programată la Tribunalul din Buzău, pe 10 februarie 2014.
Pe 9 septembrie 2013, Tribunalul București a respins o cerere similară formulată de alte două ONG-uri într-un proces separat. Nici în acest caz decizia nu a fost irevocabilă.
Pe 14 iulie 2011, Direcția de Cultură Alba a emis certificatul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii emis în aceeași zi.
Ministerul Culturii a mai emis un certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic în 2004, acesta fiind anulat în instanță trei ani mai târziu, în urma acțiunii asociației Alburnus Maior.
"Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea și valorificarea moștenirii arheologice și arhitectonice de la Roșia Montană", se spunea în comunicatul ministerului din iulie 2011, în care era menționat și un plan în acest sens inițiat de ministrul de atunci, Kelemen Hunor.
Pe 15 iulie 2011, a fost încheiat un protocol între Institutul Național al Patrimoniului și Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), prin care compania aloca o finanțare de 70 de milioane de dolari pentru restaurarea și punerea în valoare a unor monumente, în condițiile aprobării exploatării miniere.
Protocolul nu a fost făcut public până pe 21 octombrie 2013, când Ministerul Culturii a fost executat silit de ActiveWatch și Asociația pentru Monitorizarea Justiției, după ce, printr-o sentință din 25 martie 2013, Tribunalul București a obligat instituția să facă public acest document, solicitat de cele două ONG-uri.
Includerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO este una dintre revendicările celor care se opun proiectului minier.
Adversarii proiectului minier mai cer cer retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România și demiterea celor patru inițiatori ai proiectului de lege, miniștrii Dan Șova, Rovana Plumb, Daniel Barbu și directorul ANRM Gheorghe Duțu.
Din 1 septembrie 2013, în Capitală și în mai multe orașe din țară, dar și peste hotare au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roșia Montană.
