Aproape 20% dintre angajații din România nu câștigă un salariu suficient pentru a-și asigura traiul, cel mai ridicat procentaj din Uniunea Europeană, cauzat în principal de deficiențe structurale care persistă dinainte de criză, potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE).
România (19%), Grecia (15%), Italia și Spania (câte 12%) înregistrează cele mai ridicate procentaje de adulți care au un loc de muncă, dar trăiesc la limita sărăciei, față de 9% la nivelul UE, potrivit raportului prezentat de Mediafax.
În timp ce în Italia și Spania situația s-a agravat în special în urma crizei financiare globale din 2008 și a crizei datoriilor de stat, în România și Grecia fenomenul are natură structurală, numărul angajaților care câștigă insuficient fiind relativ ridicat și înaintea turbulențelor economice care au măturat Europa.
Astfel, în România, ponderea celor cu venituri insuficiente în numărul total de angajați a crescut cu două puncte procentuale în perioada 2008-2012, în timp ce Italia a înregistrat o creștere de trei puncte procentuale.
Printre factorii care generează această situație se numără oferta scăzută de locuri de muncă, care determină multe persoane să accepte contracte part-time, salariile scăzute sau structura familială. Ponderea angajaților cu jumătate de normă (part-time) este mai mare în rândul celor cu venituri insuficiente decât în restul bazei de angajați. Persoanele care câștigă sub necesități lucrează de asemenea, în medie, mai puține ore.
Productivitatea și costul forței de muncă pentru angajator influențează și ele angajaările și nivelul salariilor.
Astfel, multe dintre statele membre UE care au aderat după 2004, spre exemplu România, Ungaria și Estonia, au înregistrat creșteri rapide, probabil nesustenabile, ale costului forței de muncă, notează CE. În aceste țări, creșterea costului muncii a fost determinată în principal de majorarea salariilor, însoțită de o evoluție foarte slabă a productivității, chiar negativă în România și Ungaria, se arată în raport.
Totodată, consolidarea fiscală - măsurile de austeritate - a afectat negativ angajările, în special în economiile mai puțin dezvoltate din sudul Europei.
Angajații cu salarii insuficiente reprezintă mai mult de jumătate din populația săracă a României. România înregistrează totodată, la nivelul UE, cel mai scăzut număr de persoane care trăiesc în gospodării sub pragul sărăciei unde niciun membru nu are loc de muncă.
Veniturile din muncă acoperă aproximativ 80% din necesitățile angajaților cu salarii insuficiente, diferența fiind completată din trasferuri sociale și pensiile părinților.
Salariile reduse și povara fiscală ridicată încurajează munca la negru, care reprezintă cea mai mare parte din economia subterană. România are cea mai extinsă economie subterană din UE raportat la mărimea economiei, reprezentând 28,4% din PIB, potrivit datelor CE.
Șomajul din UE a ajuns anul trecut la aproape 11%, depășind 12% în zona euro, cu rate îngrijorătoare de peste 25% în Grecia și Spania. Numărul șomerilor depășește 26,5 milioane la nivelul Uniunii Europene.
Milioane de oameni au renunțat să-și mai caute de muncă și îngroașă rândurile șomerilor fără să apară în statisticile oficiale, care deși indică un șomaj record nu reflectă în totalitate gravitatea consecințelor sociale ale crizei datoriilor de stat, potrivit unei analize Bloomberg.
Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat recent că șomajul din zona euro este încă la cote foarte ridicate și impune adoptarea de reforme structurale.
Șomajul în rândul tinerilor este de asemenea o urgență în UE. La nivelul Europei, unu din patru tineri (sub 25 de ani) sunt în prezent șomeri, cel mai ridicat nivel de la adoptarea monedei unice. În Grecia și Spania, procentajul ajunge la 50-60%.
Din punct de vedere politic, nu există vreo problemă mai explozivă, mai periculoasă și mai destabilizatoare decât să ai o întreagă generație de tineri foarte frustrați, a afirmat recent secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Angel Gurria.
