65,6% din români consideră că vina pentru cazul de viol petrecut la Vaslui în noiembrie 2014 aparţine în exclusivitate celor şapte tineri, între timp şi condamnaţi în primă instanţă. Un sfert dintre români însă (24,5%) spun că vina aparţine într-adevăr agresorilor, dar susţin că şi victima are partea ei de vinovăţie.
Specialiştii au fost surprinşi de numărul mare de români care au declarat că responsabilitatea pentru cazul de viol din Vaslui aparţine în egală măsură abuzatorilor şi victimei şi susţin că persoanele care au această părere sunt „pline de prejudecăţi”.
„Procentul este mare, înseamnă că oamenii care au răspuns aşa au înţeles greşit statutul unei victime. În România există percepţia că victima are o parte din vină, că i-a ademenit pe agresori, este o lipsă crasă de cultură. Concret, ei nu ştiu ce înseamnă un abuz. Ne asemănăm din acest punct de vedere cu ţările nedezvoltate, suntem mult în urma occidentalilor, unde inclusiv o atingere cu caracter sexual este pedepsită aspru”, a declarat, pentru „Adevărul”, psihologul Mihai Copăceanu. Acesta susţine că victima unui viol, indiferent de caracterul său, nu poate fi pusă la zid. „Românii care au răspuns în acest fel demonstrează încă o dată că sunt plini de prejudecăţi”, a completat Copăceanu.,
În ceea ce priveşte pedepsele pentru viol, 81,5% din români cred că acestea sunt prea blânde şi ar trebui mărite. 12,1% afirmă că pedepele care se dau sunt în general corecte, iar 1,5% din români consideră că sunt prea aspre.
„În general, oamenii au impresia că mărind pedepsele, descurajezi anumite infracţiuni, dar s-a dovedit prin studii ştiinţifice că nu este deloc aşa. Cei care comit infracţiuni o fac pentru că speră să nu fie prinşi. Nu asta e soluţia pentru a reduce criminalitatea, ci o justiţie mai rapidă, mai eficientă”, este de părere Mircea Kivu.
Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România”, realizat în perioada 10-15 septembrie 2015, a fost făcut de INSCOP Research la comanda ”Adevărul”. Volumul eşantionului a fost de 1.085 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
