România produce medici germani la preț redus

A existat viață și circulație de persoane între România și Germania și înainte de 1 ianuarie 2014. Marius Pîșlea se ocupă, de câțiva ani, de completarea locurilor libere din sistemul german de sănătate cu cadre medicale din România, potrivit Deutsche Welle.

Și nu doar atât: firma sa facilitează absolvenților germani de bacalaureat accesul în facultățile de medicină, în condițiile în care tot mai multe țări vest-europene își încurajează, tacit, tinerii să facă studii în Europa de Est, pentru a reduce cheltuielile de formare a profesioniștilor.

"Nu este deloc rău"Originar din Regensburg, Simon Bonitz (22 de ani) este unul dintre viitorii profesioniști în medicină ai Germaniei care a ales să se școlarizeze în România - "pentru că în multe țări este greu să găsești un loc de studiu la medicină, pentru că România îmi suna destul de bine, pentru că nu este foarte scump să studiezi aici; sigur că existau niște preconcepții dar dacă e să fiu sincer, nu este rău deloc aici".

A avut cunoscuți care s-au uitat strâmb la el când le-a spus că va studia în România - despre care, oricum, știa foarte puțin. "Timișoara este un oraș frumos. Poate nu cel mai frumos, dar, totuși... Oamenii sunt drăguți și atmosfera este occidentală. Aș putea spune că este mai occidentală decât în restul României. Sigur că mai există și pe aici cerșetori, dar nu sunt neapărat bătători la ochi; și mai există uneori probleme cu câinii vagabonzi, dar mai degrabă la marginea orașelor, nu în centru".

La Timișoara studiază medicina 50 de germani

Bonitz nu este singurul german care studiază la Timișoara. Estimează că mai sunt cam 50 - ceea ce face ca cetățenii Repubnlicii Federale să formeze cel mai numeros grup de cetățeni străini care studiază în capitala Banatului. Printre colegii lui Bonitz de la secția de predare în limba engleză sunt mulți israelieni și arabi, dar și italieni. Marius Pîșlea este convins că se poate vorbi despre un fenomen:

"Se pleacă de mai mulți ani. În general, în Germania obțin un loc foarte greu. Dacă nu iau bacalaureatul cu notă foarte mare (măcar cu 1,8) nu prea au șanse să prindă un loc la medicină în Germania. În comparație cu alte țări, în România studiul costă cinci mii de euro pe an, față de Ungaria, Polonia sau Cehia unde costă deja 10.000 de euro pe an. Banul joacă rolul principal. Se studiază la jumătate de preț. Acolo pot studia în germană, pe 10.000 - dar preferă varianta la jumătate de preț, cu limbă de predare engleză".

Materiile sunt aceleași ca și în școlile similare din Germania, la același nivel - dar profesorii, crede Bonitz, ar putea să știe ceva mai bine limba în care predau, engleza. Universitățile care au ales să exploateze această oportunitate financiară (studenții străini) nu dispun încă de suficiente cadre didactice care să stăpânească engleza, explică Pîșlea. Handicapul nu este de netrecut, de vreme ce, la capătul a șase ani de studii în România, mulți aleg să plece în țări anglofone cum sunt Noua Zeelandă, Australia, Canada sau Statele Unite, acolo unde un medic debutant câștigă de trei ori mai mult decât în Germania.

Prin urmare, spitalele germane rămân în continuare descoperite iar spre aceste locuri libere sunt atrași medicii originari din Europa de Est, foarte mulți din România dar și, asemeni lui Bonitz, studenți germani școlarizați în România. "Aș putea să schimb din anul doi sau trei, să îmi caut un loc la o universitate germană - dar nu cred că vreau. Îmi place mult aici, la Timișoara", mărturisește studentul din Regensburg.

Susținere tacită din partea statului german

Nu doar medicina atrage absolvenți germani de bacalaureat. "Pe computere vin foarte mulți, pe IT vin mulți germani, inginerie. Foarte multe domenii", povestește Pîșlea, completând: "E mai ieftin. Fenomenul a luat amploare după 2007, după ce a intrat România în Uniunea Europeană. Cine făcea medicina înainte de a intra România în UE trebuia să dea, apoi, examene de echivalare în Germania. Recunoașterea automată reciprocă a diplomelor a intrat în vigoare din 2011. De atunci, toate diplomele eliberate de universitățile românești după 2011 sunt recunoscute automat în Germania".

E greu de spus dacă este o politică a statelor occidentale însă lui Marius Pîșlea, un lucru îi este clar: "Aici, în Germania, costă foarte mult școlarizarea unui student. Și, atunci, există și tendința asta din partea germanilor: acceptă tacit dar sunt fericiți ca tinerii lor absolvenți să meargă să studieze în străinătate și să se întoarcă după aceea în Germania. În Germania, numărul locurilor de studiu la medicină nu s-a mai mărit de vreo 20 de ani.

În țările scandinave, din cauza acestui fenomen (studiul în estul Europei), numărul de locuri de studiu s-a cam înjumătățit. Luxemburgul deja nu mai are facultăți de medicină. Pentru stat este mai profitabil să îi trimită în străinătate decât să investească într-un studiu de șase ani".

Și dacă nu se poate vorbi despre o strategie guvernamentală, destul lucruri sugerează că practica este încurajată: nu se oferă burse de studii dar pot să își ia credite avantajoase. "Chiar dacă e mai ieftin, tot ajunge la 30.000 de euro doar studiul de șase ani". Ca atare, li se oferă posibilitatea să împrumute bani de la bănci, odată ce confirmă că au primit loc de studiu în străinătate - și sunt, apoi, păsuiți cu returnarea creditului până se întorc în Germania și încep să lucreze ca medici.