România revine pe primul loc în Uniunea Europeană în privința inflației, cu o rată anuală de 5,1% în martie 2025, potrivit datelor Eurostat. Deși în ușoară scădere față de februarie, inflația rămâne departe de media europeană de 2,5%. Banca Națională a României revizuiește în creștere prognoza pentru finalul anului și atrage atenția că traiectoria inflației rămâne incertă, sub influența presiunilor externe și dezechilibrelor interne.
România, din nou lider la inflație în Uniunea Europeană: 5,1% în martie 2025
În ciuda unei tendințe generale de scădere a inflației în Uniunea Europeană, România a redevenit în luna martie țara cu cea mai ridicată rată anuală a inflației, situându-se la 5,1%. Datele publicate de Eurostat arată că România depășește, astfel, media europeană de 2,5% și se alătură Ungariei și Poloniei pe podiumul celor mai afectate economii din UE de scumpiri.
Inflația în UE este în scădere - diferențe majore între state
În ansamblul Uniunii Europene, rata anuală a inflației a continuat să scadă în martie, ajungând la 2,5%, în coborâre de la 2,7% în februarie. Zona euro a urmat aceeași direcție, cu o inflație medie de 2,2%, față de 2,3% în luna precedentă.
Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%), în timp ce cele mai mari au fost consemnate în România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%).
România, tot în fruntea clasamentului
Comparativ cu februarie, când inflația din România se situa la 5,2%, martie a adus o scădere modestă, până la 5,1%. Cu toate acestea, țara rămâne liderul UE la acest capitol. La nivel național, datele INS confirmă această evoluție: rata anuală a inflației în martie 2025 a fost de 4,86%, în scădere față de 5,02% în februarie.
Pe categorii de produse, cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, care s-au scumpit cu 6,99%, urmate de alimente (+5,10%) și mărfuri nealimentare (+3,84%).
Potrivit datelor INS, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat de Eurostat pentru comparabilitate între statele membre, a fost în martie 2025 de asemenea de 5,1% față de martie 2024. Acest indicator relevă o rată medie a inflației de 5,4% pentru perioada aprilie 2024 – martie 2025, comparativ cu cele 12 luni anterioare.
„Indicele preţurilor de consum în luna martie 2025 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 100,27%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2025 comparativ cu luna martie 2024 a fost 4,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2023 – martie 2024) a fost 5,1%”, se precizează în comunicatul INS.
Banca Națională - prognoza în creștere pentru finalul anului
Banca Națională a României (BNR) a actualizat prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, estimând acum o rată de 3,8%, în creștere față de proiecția anterioară de 3,5%. Pentru sfârșitul anului 2026, BNR anticipează o scădere a inflației la 3,1%.
„Conform scenariului de bază al proiecţiei macroeconomice, rata anuală a inflaţiei va continua să fluctueze şi în prima parte a anului curent. Indicatorul se va reduce ulterior şi va reveni în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2026, urmând a se menţine relativ stabil în jumătatea superioară a acestuia pe tot parcursul anului viitor. În structură, traiectoria IPC este configurată de reducerea continuă a inflaţiei de bază, dar de o manieră graduală, în timp ce ansamblul componentelor exogene ale coşului va imprima profilul volatil din prima parte a intervalului, în principal ca urmare a unor efecte de bază.
În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC va atinge 3,8% în luna decembrie 2025, pentru decembrie 2026 fiind anticipată o valoare de 3,1%. Comparativ cu traiectoria publicată în Raportul asupra inflaţiei din luna noiembrie 2024, inflaţia IPC se situează la valori mai ridicate până la sfârşitul anului curent (mai vizibil în primele trimestre ale anului), respectiv mai joase în 2026”, a explicat guvernatorul Mugur Isărescu.
BNR: Reducerea inflației se află între presiuni structurale și volatilitate externă
BNR indică faptul că reducerea inflației va fi determinată în principal de scăderea graduală a inflației de bază, însă avertizează că vor exista presiuni din partea componentelor exogene, precum prețurile internaționale la energie și produse alimentare. Acești factori externi vor continua să imprime o volatilitate semnificativă asupra traiectoriei inflației pe termen scurt.
În această dinamică, România rămâne vulnerabilă în fața dezechilibrelor structurale și a incertitudinilor externe, iar atingerea țintelor de inflație stabilite de BNR va depinde de modul în care vor evolua atât politicile economice interne, cât și contextul regional și global.
Deși cifrele indică o ușoară ameliorare față de lunile anterioare, România continuă să dețină un record nedorit în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Scăderea inflației este lentă și fragilă, în timp ce scumpirile continuă să afecteze puterea de cumpărare a populației.
