România se confruntă cu un paradox greu de ignorat: în timp ce tot mai mulți români resimt presiunea accesului dificil la o locuință, peste 2,5 milioane de imobile sunt oficial declarate neocupate. Cifra este furnizată de Institutul Național de Statistică, care arată că din cele aproape 10 milioane de locuințe existente în țară, un sfert nu sunt folosite în mod permanent sau oficial. La o medie de 1,6 camere pe locuitor, aceste locuințe goale ar putea adăposti aproximativ 5,1 milioane de oameni, cât populația unor state întregi.
Unde sunt cele mai multe locuințe goale
Cea mai mare concentrare de imobile neocupate se află în București, urmat de județele Iași, Argeș, Prahova, Bihor, Timiș și Cluj.
Din cele 2.518.452 de locuințe declarate neocupate, peste 1,4 milioane sunt locuințe principale, adică reședințe care, în mod normal, ar trebui să fie locuite în mod permanent. Restul sunt împărțite între locuințele secundare (938.449) și casele de vacanță (178.219), ceea ce indică o fragmentare semnificativă în ceea ce privește funcționalitatea reală a acestor spații.
Specula, migrația și legislația neadaptată: o combinație explozivă
Motivele pentru care milioane de locuințe stau goale sunt multiple și, în multe cazuri, interconectate. Specialiștii vorbesc despre specula imobiliară, lipsa închirierilor legale, migrația masivă a populației și un cadru legislativ care nu reușește să se adapteze realităților economice și sociale actuale.
O mare parte dintre aceste locuințe sunt folosite ca investiții, dar nu sunt puse pe piața închirierilor. Motivul? Proprietarii se tem că dacă le închiriază, valoarea imobilelor ar putea scădea. În plus, există o proporție semnificativă de locuințe care, deși sunt date în chirie, nu figurează cu un contract legal. Din punct de vedere statistic, acestea apar ca fiind goale, chiar dacă în realitate sunt locuite.
Locuitorii din Broșteni, abandonați de firmele de asigurări în care au avut încredere
Piață dezechilibrată: prețuri în creștere, tranzacții în scădere
Dezechilibrul se accentuează în contextul în care prețurile de vânzare și chirie sunt mult peste puterea de cumpărare a populației. Astfel, multe locuințe rămân blocate în sistem, fără a fi tranzacționate. Fenomenul duce la ceea ce specialiștii numesc „locuințe-fantomă”, imobile care, deși fizic există, nu au nicio funcție socială activă.
O altă cauză identificată este cea a investitorilor sau persoanelor fizice care dețin zeci sau chiar sute de locuințe. Pentru unii, aceste imobile reprezintă doar o formă de „parcare a banilor”, fără intenția reală de a le utiliza sau închiria. În lipsa unei administrări eficiente sau din cauza unor experiențe anterioare neplăcute cu chiriași, mulți preferă să le lase neocupate.
Impozitul pe locuințele vacante: o decizie simbolică, dar ineficientă
Deși România are o prevedere fiscală privind impozitarea locuințelor vacante, aceasta este prost aplicată și aproape imposibil de implementat în practică. Autoritățile locale nu dispun de instrumentele necesare pentru a identifica cu exactitate aceste locuințe și, mai ales, pentru a impune penalități reale proprietarilor care refuză să le valorifice social.
Această lipsă de control contribuie la perpetuarea unei piețe în care prețul locuințelor crește continuu, dar numărul de tranzacții scade vizibil. Potrivit datelor centralizate, în primele cinci luni ale anului 2025 s-a înregistrat o scădere de 5% a tranzacțiilor imobiliare la nivel național, în timp ce în București și Ilfov declinul este chiar mai accentuat, ajungând la 8%.
Trebuie menționat că 35% din totalul tranzacțiilor imobiliare din România au loc în Capitală și zona sa metropolitană, ceea ce face ca orice blocaj apărut în această zonă să aibă un impact major asupra întregii piețe naționale.
Anunțul care poate răsturna piața: TVA majorat de la 1 august 2025
Începând cu 1 august 2025, cumpărătorii de locuințe nu vor mai beneficia de cota redusă de TVA de 9%. Eliminarea acestei facilități fiscale va duce inevitabil la creșterea prețurilor finale ale locuințelor, ceea ce i-ar putea descuraja pe mulți potențiali cumpărători. Specialiștii estimează că o parte dintre aceștia s-ar putea reorienta către închiriere, ceea ce ar putea impulsiona, cel puțin teoretic, piața chiriilor.
Totuși, în lipsa unor măsuri clare care să încurajeze închirierile legale și să descurajeze blocarea locuințelor în afara pieței, riscul este ca dezechilibrul actual să se adâncească. România se îndreaptă astfel spre un model în care mii de imobile stau nefolosite, în timp ce o parte a populației se luptă cu prețuri inaccesibile și o ofertă tot mai inadecvată.
Invazie de gândaci în București: locatarii din mai multe cartiere se trezesc cu insectele în case
