Administratorii clădirilor cu acces public vor fi obligați, din 2023, să ia măsuri de limitare a concentrației de radon, conform unei reglementări la care lucrează Ministerul Dezvoltării. Radonul este un gaz radioactiv care ajunge din sol în locuințe și provoacă cancer la plămâni.
România are un risc mare pentru sănătatea publică din cauza concentrației mari de radon - gaz radioactiv aflat în sol, provenit din uraniul aflat în roci. Avertismentul este lansat de specialiștii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Radonul pătrunde în construcții prin crăpăturile din fundație și din ziduri sau prin rețeaua de apă și canalizare. Este principala cauză în apariția cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a doua cauză în apariția cancerului pulmonar la fumători. Iar în Codul European de luptă împotriva cancerului se regăsește și recomandarea privind reducerea nivelului ridicat de radon din locuințe sau din instituții.
UE a adoptat, în 2013, Directiva 59 Euratom, conform căreia țările membre trebuie să ia măsuri în ceea ce privește expunerea la radon a populației. România a adoptat în 2018 actele normative care transpun directiva europeană în legislația națională. Prin aceasta, s-a instituit obligativitatea de a măsura și de a remedia, dacă este cazul, situațiile în care radonul este un pericol pentru sănătatea populației în clădirile cu acces public: școli, grădinițe, sedii de instituții publice, teatre, cinematografe etc.
Dar sunt puține inițiative de a remedia problema radonului. Nu există încă o hartă a radonului în România, dar specialiștii UBB au făcut măsurători parțiale în Transilvania, scrie adevarul.ro. În Cluj-Napoca, cercetătorii împreună cu Primăria au verificat concentrația de radon la școlile și grădinițele din oraș. Concluzia: în una din cinci clădiri concentrația de radon a depășit valoarea legală.
Nivelul de referință maxim admis pentru concentrația de radon este 300 Bq/m3. „O astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an sau echivalentul a 16 țigări pe zi“, arată Alexandra Cucoș-Dinu, cercetător științific gradul I și Coordonator al Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma“ (LiRaCC), Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul UBB.
Copiii sunt mai predispuși decât adulții la efectele adverse ale expunerii la concentrații ridicate de radon din cauza sistemului lor imunitar imatur, precum și a ratei mai mari de ventilație pe minut. Prin urmare, monitorizarea și aplicarea tehnicilor de reducere a expunerii la radon în școli și grădinițe, unde elevii petrec până la 40% din timp, ar trebui să reprezinte o preocupare publică importantă, având în vedere consecințele pe termen lung asupra aspectelor legate de sănătate, confort, productivitate și performanță. Studiul desfășurat în zona Băița-Ștei, în parteneriat cu Laboratorul de Radiobiologie și Biologie Tumorală, din cadrul Institutului Oncologic “prof. dr. Ion Chiricuță”, confirmă impactul asupra materialului genetic asociat expunerii cronice la concentrații ridicate de radon.
