Rodica Stănoiu susține că nu a avut informații cum că ar fi fost încălcată legea. Chiar și așa, folosirea, de către procurori, a serviciilor secrete în alte scopuri ar fi extrem de periculoasă, spune ea. Stănoiu vorbește despre o justiție vulnerabilă, din cauza legilor multe și neclare. Cât despre cele trei legi ale Justiției… Aflată în Guvern când acestea au apărut, la începutul anilor 2000, Stănoiu arată cu degetul înspre cei care le-au modificat acum. Și asta pentru că nu ascultă toate opiniile specialiștilor. Urmariți un interviu realizat de Călin Cociș și Valentin Dinu.
Reporter: De mai bine de un an, se vorbește doar de modificari ale legilor justiției, asculta cei care pana la urma decid ce se modifica si ce nu, de opiniile specialistilor?
Rodica Stănoiu: Asculta partial, selectiv, ce sa spun mai mult. Păcat. E o lipsa mare de juristi in parlament. Daca legile noastre nu sunt cum trebuie, nu putem sa cerem judecatorilor sa faca o justiție corecta, eficientă, clară. Dacă nu au legi bune...ăsta e punctul de plecare, o lege bună, corectă, care sa nu se contrazica, sa nu vina cu norme de aplicare care schimba regulile de fond, sa nu vina cu modificări, să nu avem inflație legislativă. Am spus si in cadrul conferinței, cand in Franta se declara ca inflatia este paralizantă și că duce la lipsa de credibilitate și a legislativului si a actului de justiție. Și cei mai vulnerabili sunt judecatorii si acolo se simte cel mai bine ca sunt cum trebuie inainte.
Reporter: Spuneati ca în România ai nevoie de o a doua lege pentru a o pune in aplicare pe prima, dar a doua o modifica pe prima. Ce inseamna asta pentru omul de rand, care se loveste de legi, de toate aceste acte normative pe care trebuie sa le respecte?
Rodica Stănoiu: Citam pe cineva, nu imi apartine, dar mi-a placut foarte mult acest citat. Ce se intampla? Oamenii nu inteleg nimic, eu personal am incercat sa inteleg cateva texte din Codul Fiscal si m-am lasat pagubasa. Nu pun mana sa ma uit in Codul de Procedură Penala, sunt texte de o paginî si jumatate. Textele trebuie sa fie scurte, clare, sa nu poata fi interpretate. Am avut o scoală de drept buna, foarte buna, noi generația mea i-am mai apucat pe acești profesori. Învatamantul juridic e foarte slab. Dreptul este cel pe care se fundamenteaza, daca legea nu e cum trebuie să fie, pe cine sa tragem la raspundere? Solutii sunt, nu e simplu, nu peste noapte, dar de undeva trebuie inceput.
Reporter: Statul de drept, exista? Ce trebuie facut daca nu funcționează asa cum ar trebuie?
Rodica Stănoiu: Din pacate, asa cum am spus si in interventie, la deficitul statului de drept, la criza statului de drept care e in lume, la deficitul de democratie care peste tot se manifesta, noi nu am gasit anticorpii pe care tarile occidentale le gasesc, dar intervin si reusesc sa rebalanseze lucrurile, noi am adaugat problemele noastre. Avem un stat de drept, dar mi-e foarte teama sa nu fie formal, mai ales pe zona de domocrație si de drepturile omului. Important este cat de mare este decalajul intre ceea ce spune legea si cum se aplica legea, dar daca legea nu spune nici macar clar, precis și nu e stabila si principiul securiății juridice nu e respectat, atunci avem un pseudostat de drept, o just vulnerabilă, cota de incredere scazuta.
Reporter: S-a vorbit si despre colaborarea in baza unui protocol intre SRI si procurori. A fost desecretizat, nu au gasit nimic ilegal, niciun abuz.
Rodica Stănoiu: Cum arata const României inainte de 89? Daca o citeai, ti se parea una dintre cele mai bune din lume. Exista o tehnica, stiuta si folosita, ca sa fii chiar mai atent atunci cand faci niste lucruri care pot sa faca derapaje, chiar mai atent sa le imbraci intr-o forma aparent cat mai legala. Protocoalele - sigur, in lume exista colaborare intre organele de ancheta si servicii, pe anumite teme, cat priveste terorismul si securit natională, e fireasca, dar se opreste unde incepe actul de justiție. Daca ajungem cu el pana la solutie, e foarte grav. Trebuie sa stim tot adevarul.
Reporter: In România, coruptia era considerata o problemă de securitate natională, in baza acestei decizii a fost incheiat acel protocol. E justificată aceasă decizie?
Rodica Stănoiu: Atat timp cat nu se spune direct gravitatea coruptiei, dimensiune, e greu sa raspund. Daca e asa grava si ampla cum e prezentata in media, poti sa spui ca e un mare pericol. În același timp, avem o experiență veche din comunism, cand sub acelasi pretext a fost introdusa pedeapsa cu moartea, așa că ar trebui sa ne gandim foarte bine ce riscuri sunt. Cred ca acest lucru este un fel de pui al lui Patriot Act. Dar acolo, actul era transparent, privea numai terorismul, si nu s-a dovedit ca tehnicile de derapaj de la linia generală a regulilor de drept s-au intamplat si s-a extins. Si coruptie exista si in SUA. La noi daca s-au intamplat asemenea chestiuni, ele sunt netransparente, acolo au fost folosite impotriva teroriștilor, aici exista această idee ca a devenit un instrument de revansa politică si diferența este enorma si trebuie sa ne gandim de 100 de ori cand facem un text de lege, sa nu-l dam instituțiilor de forta.
