Operațiunile de repatriere a românilor din Orientul Mijlociu au intrat într-o nouă etapă de transparență, pe măsură ce autoritățile încearcă să gestioneze fluxul masiv de solicitări și să combată informațiile eronate care circulă în spațiul public. Recentul zbor de evacuare pe ruta Muscat-Otopeni, primul organizat prin Mecanismul European de Protecție Civilă, a devenit subiectul unor controverse pe care Ministerul Afacerilor Externe (MAE) le-a demontat punctual.
În ciuda speculațiilor privind existența unor locuri rămase neocupate, oficialii precizează că aeronava a fost utilizată la capacitate maximă pentru locurile alocate României. Totodată, autoritățile au infirmat categoric scenariul conform căruia o minoră neînsoțită ar fi fost exclusă forțat dintr-un transfer terestru sau aerian. Din verificările bazelor de date oficiale reiese că nicio cerere de asistență pentru respectiva minoră nu fusese înregistrată pe canalele formale până la finalizarea listelor de pasageri.
Protocolul de evacuare: Prioritate pentru cazurile vulnerabile
Sistemul de alocare a locurilor pe zborurile de urgență rămâne unul bazat strict pe criterii de vulnerabilitate și pe ordinea cronologică a înscrierii. MAE subliniază că aceste misiuni reprezintă o excepție menită să acopere doar cazurile de risc extrem, în timp ce pentru restul cetățenilor, recomandarea fermă rămâne utilizarea rutelor comerciale încă funcționale.
Pentru a beneficia de asistență, românii aflați în zonele afectate trebuie să urmeze un protocol riguros:
Notificarea prezenței: Înregistrarea obligatorie prin aplicațiile dedicate ale MAE sau prin e-mail către consulatele din Dubai, Abu Dhabi sau Muscat.
Alternative logistice: Activarea planurilor de transfer terestru către state cu spațiu aerian deschis, în funcție de condițiile de securitate din teren.
Responsabilitate individuală: Cetățenii sunt sfătuiți să nu aștepte misiunile de evacuare dacă au opțiunea unor zboruri comerciale, pentru a nu bloca resursele destinate persoanelor aflate în pericol iminent.
Întreaga operațiune se bazează pe o colaborare strânsă între celula de criză a MAE, misiunile diplomatice și partenerii privați. Autoritățile au ținut să transmită mulțumiri echipajelor aeriene care operează în condiții de pericol și agențiilor de turism care au finanțat zboruri charter de repatriere din resurse proprii, asigurând astfel întoarcerea acasă a peste 1.000 de persoane până în prezent.
