Înainte de avântul incredibil al industriei farmaceutice, oamenii cereau ajutorul călugărilor pentru a-și reorganiza sănătatea. Străbunicii și bunicii noștri le-au preluat, le-au învățat și, dacă am apucat să-i credem pe cuvânt, precis suntem mult mai sănătoși.
Este adevărat, însă, că leacurile mănăstirești erau preparate, folosite și promovate de oameni care aveau un regim vegetarian și foarte multă credință. Învățătura lor nu numai că nu a pierit, dar este redescoperită.
Din rădăcini numai de ei știute, plante ciudate, dar de care abundă pământul, și anumite părți din legume și fructe, călugării au preparat remedii secole de-a rândul. Uneori, pentru afecțiuni foarte grave! De unde știau ei medicină? Până acum un secol, când îngrijirea bolnavilor era mai ales sub coordonarea bisericii, exista drept regulă de aur principiul că vindecarea sufletului merge mână în mână cu vindecarea trupului. Iar dacă ne gândim mai bine, regula are mai mult de 2000 de ani. Călugării studiau așadar,funcțiile organismului și cercetau noi și noi metode de vindecare.
Ei bine, din ce în ce mai multe remedii vechi sunt redescoperite. În schemele moderne de terapie pentru răceală, apar tot mai des nu numai ceaiurile de plante, dar și ventuzele, cataplasmele sau lăsatul de sânge. Exista odată și un antibiotic care astăzi ni s-ar putea părea bizar: un amestec de miere, excremente de oaie și mucegai folosit atât pe răni, cât și în cataplasme. Pentru reumatism sau degerături erau nelipsiți castanii comestibili, tinctura de sunătoare era o regulă pentru febră musculară și nevralgii, iar salvia era un excelent antihipertensiv și antidiabetic.
O supă faimoasă din România a ajuns pe locul doi în Topul celor mai bune din lume
Foarte mulți călugări foloseau în leacurile lor 7 ingrediente, adică numărul zilelor în care a fost desăvârșită Creația divină. Nu este o coincidență nici faptul că nutriționiștii recomandă diete foarte asemănătoare cu regimul mănăstiresc: fructe și legume.
Ce mai recomandă medicina modernă? Echilibru sufletesc. Din nou o similitudine care nu este întâmplătoare! Iar leacurile din Biblie bat, de departe, tot! Unul dintre compușii uleiului sfânt, scorțișoara, este vedeta medicinei actuale. Uleiul esențial de scorțișoară este antidiareic, antimicrobian, stimulează imunitatea și face minuni în maladiile respiratorii.
Din cedru, arborele pomenit în Biblie de câteva zeci de ori, se prepară un ulei recomandat pentru căile respiratorii.
Tot în afecțiunile sezonului rece - răceală, bronșită, gripă - dar și pentru răni, negi și bătături este folosit isopul, care în Psalmii lui David este menționat drept remediu pentru boli de plămâni. Este cunoscut efectul său în întărirea vaselor capilare, tratamentul bolilor de ficat, în hepatită sau reumatism cronic și tulburări gastrice.
Remediul natural pentru durerile de picioare. Mulți au planta acesta în grădină și nu îi cunosc beneficiile