Grupul rus Gazprom a fost acuzat de Uniunea Europeană că ar fi abuzat de poziția sa dominantă pe piața europeană pentru a majora prețul gazelor naturale, o decizie care ar putea duce la escaladarea tensiunilor dintre Rusia și UE, transmite Agerpres.
Este posibil ca Gazprom să fi impus prețuri incorecte, împiedicând fluxurile de gaze din anumite state central-europene către altele, a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager.
'Toate companiile care operează pe piața europeană - indiferent dacă sunt sau nu europene - trebuie să respecte legislația UE', a afirmat miercuri Vestager.
UE acuză Gazprom că ar fi avut o politică incorectă privind prețurile în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, scrie Agerpres.
Gazprom stabilește prețul gazelor naturale pe baza unei formule specializate, care are la bază cotația prețurilor la produsele petroliere de pe piața internațională, iar această politică a creat companiei ruse avantaje nejustificate față de clienții săi, apreciază UE.
Gazprom are la dispoziție 12 săptămâni pentru a răspunde plângerilor UE. Dacă UE consideră vinovată compania rusă, ea ar putea fi amendată cu până la 10% din veniturile anuale globale.
Miercuri, Gazprom a anunțat că a respectat cu strictețe legislația tuturor statelor în care operează, iar mecanismul de stabilire a prețului gazelor naturale în UE este în linie cu standardele altor producători și exportatori. Compania a respins acuzațiile privind practicile anticoncurențiale și se așteaptă ca problema să fie rezolvată prin discuții între UE și Guvernul de la Moscova.
Europa a importat anul trecut din Rusia 27% din cantitatea de gaze naturale. Gazprom este cel mai mare exportator mondial de gaze naturale, în principal via conducte spre Europa, dar furnizează și gaze naturale lichefiate spre Asia. Compania are, de asemenea, operațiuni în domeniile producției de petrol și energie electrică
Anunțul privind Gazprom vine după ce săptămâna trecută Comisia Europeană a acuzat grupul american Google că a abuzat de poziția sa dominantă pe piețele serviciilor de căutare generală pe Internet din Spațiul Economic European (SEE), prin favorizarea sistematică a propriului serviciu de comparare a prețurilor în cadrul paginilor cu rezultate ale căutării generale.
Gazprom aținut în șah Europa de mai multe ori
Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au dus la renegocieri de preț între compania Gazprom și statul ucrainean și la repetate blocaje ale livrării gazelor care au speriat inclusiv statele occidentale, dependente de gazul rusesc.
La finalul anului 2005, Ucraina și Rusia nu au reușit să semneze un nou contract care ridică prețul pe mia de metri cubi de la circa 50 de dolari la 230 de dolari. Rezultatul a fost închiderea vanelor de către Gazprom și cum 80% din exporturile către UE treceau prin Ucraina, Ungaria, Italia și Polonia au suportat imediat o scădere a presiunii cu 30%. În cele din urmă, disputa a fost rezolvată printr-un contract semnat de Ucraina cu Turkmenistanul, care oferea gaze ieftine și unul semnat, la noul preț impus, cu Gazprom.
În 2009, situația a fost și mai dramatică și a fost creată de o dispută similară celei de acum – prelungirera contractului de închiriere a bazei ruse de la Sevastopol, din Crimeea.
Pentru a pune presiune pe Kiev, Rusia a cerut un preț de 400 de dolari pe mia de metri cubi, în locul prețului vechi de 250 de dolari. De această dată, pe 1 ianuarie 2009, Gazprom nu a mai închis vanele, ci a limitat volumul de gaze trimis în Ucraina doar pentru a-și onora exporturile către UE.
Însa imediat au apărut acuze că Ucraina sifonează din această cantitate și Gazprom a închis total conductele. Consecințele au fost mai dure decat în 2006: Slovacia (țara prin care intra în UE majoritatea gazelor importate din Rusia) a decretat stare de urgență, Bulgaria a închis toate marile fabrici, școlile și a redus livrările către populație. A fost lovită dur și Republica Moldovam, și Ungaria și Grecia.
