Raportul Avocatului Poporului despre condițiile din penitenciare, prezentat astăzi în Parlament

În penitenciarele din România predomină decesele cauzate de afecțiunile medicale cronice. Este una dintre concluziile îngrijorătoare ale Avocatului Poporului, după verificări făcute în închisorile din țară și în centrele de detenție.

Raportul a fost demarat la începutul anului, după campania Realitatea TV, a menționat Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. ”Am ținut seama de constatările mass-media și am dispus efectuarea unor anchete în toate penitenciarele din țară și am ajuns la concluzia că trebuie să extindem aceste anchete a toate centrele de arest preventiv. Am sintetizat în 375 de pagini rezultatele acestor anchete. Am încheiat cu anumite concluzii și propuneri pentru Guvern și cele două Camere ale Parlamentului”, a declarat Avocatul Poporului, la Realitatea TV. Victor Ciorbea a mai precizat că acesta este primul raport care prezintă situația din toate penitenciarele și centrele de arest preventiv.

Decese în penitenciare, cauzate de afecțiuni medicale cronice

Din examinarea rezultatelor anchetelor efectuate în penitenciare și în centrele de reținere și arestare preventivă, în ceea ce privește cauzele deceselor, s-a remarcat faptul că pe lângă suicid, în penitenciare predomină decesele cauzate de afecțiuni medicale cronice.

Unii deținuți, agresați de personalul din închisori

Referitor la agresiunile la care sunt supuse persoanele private de libertate, s-au constatat cazuri de agresiuni la care aceștia au fost supuși de către personalul penitenciar sau de alte persoane private de libertate (spre exemplu, 18 cazuri la Penitenciarul Spital Jilava; 52 de cazuri în Centrul pentru Minori și Tineri Bacău).

Celulele, amplasate necorespunzător

În ceea ce privește centrele de reținere și arestare preventivă, amplasarea la demisol, în spații ale unor clădiri neizolate, neventilate corespunzător, cu emanații permanente de mirosuri, cu o umiditate ridicată, cu infiltrații de apă care au dus la apariția fenomenului de igrasie și mucegai, constituie condiții improprii ale funcționării locurilor de detenție și în egală măsură pentru desfășurarea activității cadrelor de poliție, se arată în raport.

În centrele de reținere și arestare preventivă s-a observat amplasarea necorespunzătoare a camerelor de deținere la nivelul demisolului clădirilor inspectoratelor județene de poliție astfel încât ventilația și aerisirea acestora era deficitară, iar iluminatul natural și artificial insuficient. De asemenea, s-au remarcat și lipsa grupurilor sanitare în unele camere, insuficiența grupurilor sanitare, instalații sanitare care prezentau un grad ridicat de uzură și amenajarea defectuoasă a toaletelor, folosirea WC-ului tip turcesc ca suport pentru spălarea corporală, gradul avansat de uzură al cazarmamentului, distribuirea neuniformă a materialelor igienico-sanitare, deficitul spațiilor pentru depozitarea bunurilor personale, existența unor spații/curți de plimbare subdimensionate, necesitatea igienizării unor spații de detenție (dezinfecție, dezinsecție și deratizare).

Deținuții se plâng că discuțiile cu vizitatorii nu sunt confidențiale

În plus, s-au înregistrat nemulțumiri ale persoanelor private de libertate cu privire la lipsa confidențialității discuțiilor din timpul vizitelor.

Și condițiile de servire a mesei s-au dovedit a fi în multe penitenciare necorespunzătoare, hrana fiind servită în camere, pe genunchi, pe marginea patului, la care se adaugă imposibilitatea servirii în același interval de timp a tuturor deținuților.

Prețuri mult prea mari în magazinele din penitenciare

În ceea ce privește prețurile produselor comercializate de operatorii economici din incinta penitenciarelor și prețurile convorbirilor telefonice: prețurile produselor practicate de anumiți agenți economici la unele produse erau mult mai mari decât cele din magazinele din zona unităților penitenciare (spre exemplu, în Penitenciarele Colibași, Giurgiu, prețurile erau cu 50% mai mari).

Ministrul Justiției, despre situația din penitenciare: ”Se pot face lucruri și cu bani puțini”

"Dacă respectăm toate termenele legale vom avea două penitenciare noi de acum în patru ani și, am mai spus, chestiunea nu este în primul rând de infrastructură penitenciară, aceasta este o politică pe termen lung, care nu va răspunde neapărat concluziilor raportului Avocatului Poporului. Cred că, în afară de aceste măsuri pe termen lung, putem lua măsuri care nu presupun niciun fel de impact bugetar, ci țin de o bună administrare a banului public", a declarat ministrul Justiției, Raluca Prună, citatp de Agerpres.

Raluca Prună a precizat că a vizitat penitenciare unde, prin grija directorului, a văzut că se pot face lucruri fără un buget mare, precum introducerea mai multor acțiuni ale ONG-urilor, care cu bani puțini sau chiar voluntar lucrează cu deținutul.

"La doi de la intrarea celor două coduri în vigoare avem date statistice și acestea arată o scădere importantă a numărului de persoane care au intrat în custodia penitenciarelor. De exemplu, în 2013, măsura arestării preventive a fost dispusă în aproximativ 10.500 de cazuri, iar în 2014 avem 7.147. Evident, acest lucru se explică și prin introducerea metodei arestului la domiciliu", a explicat Prună.

De la mijlocul lunii octombrie 2015, pentru prima dată, s-a produs o inversare a raportului dintre persoanele care execută o pedeapsă în penitenciar și cele care se află în supravegherea serviciilor de probațiune, a mai spus ministrul. "În octombrie 2015, în supravegherea serviciilor de probațiune se aflau 37.817 persoane, iar în sistemul penitenciar 28.313 persoane", a precizat Raluca Prună.