În planul de măsuri privind reducerea suprapopulării penitenciarelor din România, Ministerul Justiției arată că, în 2015, numărul bolnavilor cronici din penitenciare a fost de 8.424 (29,7 la sută din populația carcerală are o afecțiune cronică) și că cifrele sunt în creștere în comparație cu 2014 (7.488) și 2013 (5.672).
În ceea ce privește bolnavii aflați în faze terminale oncologice, în penitenciare, numărul deceselor cu cauză oncologică a crescut de la 24, în 2014, la 41 în 2015, iar, de la începutul anului curent, din totalul de 38 decese, 15 sunt de natură oncologică, potrivit datelor Ministerului Justiției, scrie News.ro.
“O altă problemă o constituie bolnavii cu afecțiuni psihice, în număr de aproximativ 2.600 (218 dintre aceștia fiind diagnosticați cu afecțiuni psihice grave). Numărul persoanelor cu dizabilități, la sfârșitul anului 2015, era de 193”, se mai arată în raportul ministerului privind îmbunătățirea condițiilor de detenție.
Ministerul Justiției (MJ) precizează că posturile de specialitate medicală din sistemul penitenciar nu sunt complet ocupate, iar lipsa medicilor stomatologi din cadrul penitenciarelor este o altă problemă.
Planul de Acțiune Sectorial pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Detenție are în vedere măsuri de atragere și menținere a personalului medical în sistemul penitenciar. “În paralel se analizează următoarele măsuri: încheierea unor parteneriate în sistem plata cu ora sau voluntariat; încheierea de protocoale cu Ministerul Sănătății, cu colegii profesionale (medici, psihologi); crearea de centre terapeutice și diseminarea bunelor practici existente în sistemul penitenciar”, se mai arată în planul de măsuri al ministerului.
Potrivit statisticii instituției, în 2015, 8.406 persoane private de libertate au prestat muncă, în regim de prestări servicii și producție bugetară (3.255) sau în interesul locului de deținere și regie proprie (5.151). Alte 56 de persoane private de libertate au prestat muncă pe bază de voluntariat și în caz de calamitate. În total, procentul persoanelor private de libertate implicate în activități lucrative a fost de 29 la sută în anul 2015.
În examinarea măsurilor legislative, Ministerul Justiției are în vedere că adoptarea unei grațieri sau amnistii se adresează numai efectului, nu și cauzelor supraaglomerării. În planul politicii penale, se identifică efecte cu privire la recidivă, iar experiența altor state arată că astfel de măsuri sunt urmate de refacerea aglomerării pe termen scurt, mai arată MJ.
De exemplu, în Cehia, 24 la sută din persoanele care au beneficiat de legea grațierii colective în 2013 au recidivat. Măsurile de înlăturare a executării pedepsei au caracter excepțional și trebuie să țină seama de efectul pentru societate, fiind necesar un echilibru între actul de clemență și nevoia de dreptate a societății, susține MJ.
Ministerul Justiției a lansat, marți, consultarea publică pentru reducerea supraaglomerării din penitenciare și îmbunătățirea condițiilor de detenție, data limită până la care sunt așteptate propuneri din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale fiind 9 septembrie 2016.
Consultarea este susținută de Ministerul Justiției și printr-o serie de întâlniri regionale la Iași (6 septembrie), Timișoara (1 septembrie), Cluj (2 septembrie), Craiova (7 septembrie) și București (8 septembrie) cu parteneri instituționali și organizații neguvernamentale.
Toate contribuțiile vor fi publicate pe site-ul Ministerului Justiției, împreună cu un rezumat al contribuțiilor rezultat din procesarea și analizarea contribuțiilor individuale, mai arată MJ.
