"Când eram ambasador în Federația Rusă, mi se spunea un lucru de către oficialii ruși: 'Înțelegem, faceți parte dintr-o altă alianță: NATO. De asemenea, faceți parte - tocmai intram atunci în UE - noi avem alte discuții cu ei, pe alte principii de colaborare. Cu toate acestea, multe țări din vest au colaborări foarte frumoase cu noi și foarte benefice din punct de vedere economic. Singurul lucru care vă rugăm: nu ne mai înjurați degeaba când nu merităm'. Acest lucru ni-l cereau. Atât.
Trecând peste aceste lucruri, când am fost numit ambasador în Federația Rusă, am fost primit cu multă suspiciune acolo. Pe de-o parte era felicitată partea română că au numit o persoană care vorbea limba, cunoștea cultura, cunoștea poporul, a trăit o perioadă acolo. Știam și simțeam cum gândește un rus. Pe de altă parte, erau convinși că eu, fiind un general al unei armate care făcea parte din NATO, reprezint dintr-odată alte interese decât cele pe care se așteptau ei să le reprezint doar în calitate de cosmonaut. Presa s-a repezit pe mine pentru că era un lucru inedit: un cosmonaut, ambasador în Federația Rusă. Primele întrebări au fost: 'sunteți din NATO, luptați împotriva noastră'. Sub forma aceasta m-au primit rușii, întâi cu mass-media.
În momentul în care au văzut că am venit să construiesc și nu să dărâm, dintr-odată toate instituțiile s-au deschis. Ministerul Afacerilor Externe mi-a dat liber în dialogul direct cu instituțiile rusești. Și aveam dialog. Cel mai important lucru e să ai dialog. Și mereu aveam informații de la sursă, nu de la presă, citite, de la sursă din Ministerul de Externe", a relatat cosmonautul.
Prunariu, despre conflictul din Siria: Mi-e tare frică să nu pornească un al Treilea Război Mondial
Dumitru Prunariu a vorbit și despre perioada de pregătire anterioară efectuării zborului său în cosmos:
"Trei ani de zile m-am pregătit pentru a zbura o săptămână în spațiul cosmic. Doi ani de zile am făcut un curs post-universitar, de învățat ce înseamnă o navă cosmică, ce înseamnă spațiul cosmic, cum funcționează toate aceste echipamente în mediul imponderabil, în mediul de radiații, în vidul cosmic și ce putem face noi ca oameni, acolo. Candidații cosmonauți s-au selectat dintre ingineri, cu pregătire preponderent aeronautică, ingineri cu facultăți serioase. Nu a fost deloc ușor (...) Pe noi ne învățau ce ne așteaptă și ne antrenau la sol în condiții dure. La început aveai rețineri mari, ți-era frică, dar repetând de nenumărate ori aceleași proceduri, în condiții dificile, ajungi să le tratezi cu mult profesionalism și frica se educă. Nu ne-a fost frică când am zburat în cosmos, am avut emoții. Zborul nostru a fost un succes".
În acest context, Dumitru Prunariu a punctat faptul că spațiul cosmic devine unul tot mai aglomerat, în condițiile în care coliziunile dintre sateliții activi "duc la o desfășurare în condiții de nesiguranță ale activităților cosmice". Potrivit acestuia, "trebuie găsite metode de a micșora influența nefavorabilă a omului în domeniul cosmic".
"Spațiul din jurul pământului este înțesat de peste 1.000 de sateliți activi, dar multe alte mii de sateliți care au ieșit din funcțiune, iar aceștia ajung să se ciocnească între ei. Au existat deja coliziuni care au dus la distrugerea unor sateliți activi. Toate acestea duc la o desfășurare în condiții de nesiguranță ale activităților cosmice. De aceea trebuie găsite metode de a micșora influența nefavorabilă a omului în domeniul cosmic. În cadrul ONU, ne luptăm să îl curățăm pe cât posibil și să îl facem durabil pentru perioade foarte lungi de timp. Trebuie să găsim metode a curăța deșeurile cosmice și de a nu mai produce altele. Trebuie să ne protejăm noi ca planetă împotriva posibililor steroizi care pot lovi planeta noastră", a explicat Prunariu.
"Din punct de vedere teoretic, lucrurile sunt puse la punct. Pentru prima dată, americanii vor dezvolta un program care, prin 2020, vor muta un asteroid de pe orbita lui, îl vor aduce pe o orbită circumlunară, vor trimite un echipaj uman și, în același timp, cu ocazia aceasta, se vor testa o serie de proceduri pentru un posibil zbor uman spre planeta Marte", a mai spus cosmonautul.
În ceea ce privește încălzirea globală, Prunariu a punctat faptul că "problema mare nu e că se degajă dioxid de carbon, ci că vegetația nu mai absoarbe cantitatea de dioxid de carbon care se degajă".
"Au fost defrișate păduri întregi, sunt munți întregi din România care au fost despăduriți. În aceste condiții, ceea ce e important e că nu mai există acea capacitate de transformare a dioxidului de carbon în oxigen", a mai spus Dumitru Prunariu.
