Progrese în Raportul pe 2023 pe Statul de drept în România al Comisiei Europene - „Îngrijorări serioase” pe DEFICITUL de magistrați - Document

RAPORT STATUL DE DREPT ÎN ROMÂNIA, publicat de COMISIA EUROPEANĂ, 2023

Comisia Europeană a publicat miercuri, 5 iulie, raportul privind situația statului de drept pentru toate țările membre, inclusiv pentru România. Bruxelles notează că „nu există o deteriorare radicală în niciun stat membru” și că 65% dintre recomandările făcute anul trecut au fost satisfăcute integral sau parțial.

Țara noastră este lăudată pentru progresele făcute în privința respectării recomandărilor făcute în Raportul din 2022. Reformele făcute de România în domeniul justiției și anticorupției au fost monitorizate de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). În ultimul raport MCV, din noiembrie 2022, Comisia Europeană a recomandat încetarea monitorizării României prin acest instrument și continuarea monitorizării prin mecanismul privind Statul de drept, aplicat în toate statele membre UE. Ceea ce a anunțat miercuri și vicepreședinta Comisiei Vera Jourova, fost comisar pe Justiție. Aceasta a anunțat că au fost informate Consiliul UE și Parlamentul European în legătură cu intenția de a închide MCV pentru România și Bulgaria, mecanism ce va fi înlocuit de raportul anual privind statul de drept. Jourova a precizat că se așteaptă ca încheierea MCV să fie începând din acest an.

Raportul din 2023 privind statul de drept în România arată progrese semnificative în sistemul judiciar în ceea ce privește independența judiciară și eficacitatea acestuia de a investiga și plasa sub urmărire penală infracțiunile; combaterea corupției, cu anumite „îngrijorări” legate de sistemul judiciar. Progrese importante au fost observate și în integritatea aplicării legii, și în sectorul digitalizării. Însă mai sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește reglementarea activității de lobby la nivel guvernamental și parlamentar, în independența serviciilor publice de presă, intimidarea jurnaliștilor sau obținerea acreditării instituției naționale pentru drepturile omului, se mai menționează în Raportul din 2023 al CE pe  statul de drept în România.

Raportul Comisiei Europene privind Statul de drept în România - 2023 poate fi consultat AICI

Raportul pe 2023 Statul de drept în România - Justiție: Progrese și „preocupări serioase”

În Raportul pe Statul de drept pe 2023 se vorbește despre „un progres semnificativ pentru consolidarea independenței sistemului judiciar”, prin revizuirea celor trei legi ale justiției, care au adus modificări importante.

„În ciuda eforturilor continue de ameliorare a situației, se evidențiază deficitul tot mai mare de magistrați, care generează preocupări serioase deoarece în timp ar putea afecta calitatea și eficiența justiției”, mai arată Comisia Europeană, în raportul anual, amintind despre situațiile în care anumiți magistrați au primit sancțiuni disciplinare.

Dosarele de corupție închise prin prescrierea faptelor

Comisia Europeană arată că Guvernul a adoptat ordonanța de urgență pentru a clarifica termenul de prescripție, însă răspunsul legislativ întârziat a dus la închiderea unor cazuri de corupție și la anularea unor decizii de condamnare.

Deficitul de magistrați din România

Deficitul tot mai mare de magistrați generează îngrijorări serioase, dar „România a continuat să aibă o evoluție pozitivă în combaterea corupției”, arată Comisia Europeană în Raportul privind statul de drept.

„România să continue eforturile pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul de justiție, inclusiv pentru serviciul procuraturii, ținând cont de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar”, se recomandă în Raport.

Comisia Europeană recomandă României, în raportul privind situația statului de drept, să ia măsuri în special la nivel operațional, pentru a răspunde preocupărilor rămase privind investigarea și judecarea infracțiunilor, inclusiv cele de corupție.

România a continuat să aibă o evoluție pozitivă în combaterea corupției, inclusiv în cazurile la nivel înalt, și a făcut progrese semnificative în abordarea problemelor operaționale legate de urmărirea penală anticorupție în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), deși recrutarea de personal rămâne în continuare o problemă, se mai arată în Raport.

România a făcut progrese semnificative în întărirea dispozitivelor pentru asigurarea independenței sistemului judiciar și în abordarea provocărilor operaționale ale DNA. România a făcut progrese semnificative în privința revizuirii legilor justiției pentru a întări dispozitivele pentru asigurarea independenței sistemului judiciar, inclusiv pentru a reforma regimul disciplinar pentru magistrați, se arată în capitolul dedicat țării noastre în raportul privind statul de drept în UE. De asemenea, raportul indică unele progrese și în luarea de măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase privind investigarea și judecarea infracțiunilor în sistemul judiciar, ținând cont de standardele europene și de opiniile relevante ale Comisiei de la Veneția.

Raportul mai menționează că România nu a făcut progrese în continuarea eforturilor de înființare a unui institut pentru drepturile omului, ținând cont de Principiile de la Paris.

CONCLUZIILE COMISIEI EUROPENE - STATUL DE DREPT ÎN ROMÂNIA - RAPORT 2023

Comisia Europeană recomandă României, reamintind angajamentele luate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) legate de anumite aspecte ale sistemului judiciar, cadrului anticorupție și procesului legislativ să încheie procesul inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor conținute în opinia Comisiei de la Veneția în privința legilor justiției, în special finalizând evaluarea efectuată de comisia de experți la nivel înalt. De asemenea, României i se recomandă să ia măsuri, în special la nivel operațional, pentru a răspunde preocupărilor rămase privind investigarea și judecarea infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv cele de corupție.

• Progrese semnificative prin revizuirea Legilor Justiției pentru consolidarea garanțiilor de independență a sistemului judiciar,

• Unele progrese în luarea de măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la urmărirea penală a infracțiunilor în justiție, ținând cont de standardele și avizele Comisiei de la Veneția.

• Niciun progres în ceea ce privește introducerea regulilor de lobby în Parlament.

• Progrese semnificative în abordarea provocărilor operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție.

• Niciun progres în ceea ce privește consolidarea regulilor și mecanismelor de îmbunătățire a independenței mass-media, ținând cont de standardele europene privind rolul mass-media de serviciu public.

• Niciun progres în ceea ce privește înființarea unei instituții naționale pentru drepturile omului ținând cont de Principiile ONU.

Vezi aici Raport CE PE STATUL DE DREPT ROMANIA 2023

Reguli de LOBBY pentru parlamentari

Raportul cere țării noastre să reglementeze activitatea de lobby pentru parlamentari, capitol unde nu s-au înregistrat progrese.

România trebuie să introducă, „fără noi întârzieri, reguli privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului”.

CE semnalează mari  probleme la capitolul privind independența presei. Bruxelles susține că nu au fost luate măsuri pentru a îmbunătăți independența serviciului public al mass-media. Transparența finanțării mass-media nu s-a îmbunătățit semnificativ, iar amenințările, cazurile de hărțuire și violență împotriva jurnaliștilor „rămân o problemă”, se mai arată în Raportul CE.

STATUL DE DREPT ÎN ROMÂNIA - RAPORTUL COMISIEI EUROPENE, 2023