Eșecul negocierilor cu Grecia atrage pe zi ce trece un risc mai mare de contagiune în zona euro, atrate atenția Banca Centrală Europeană (BCE), potrivit Bloomberg.
Riscul de contagiune în zona euro este tot mai mare, în lipsa unui acord rapid între Guvernul de la Atena și partenerii internaționali FMI-CE, informează Bloomberg.
De asemenea, stabilitatea financiară a zonei euro este pusă la încercare de tergiversarea găsirii unei soluții în cazul împrumutului acordat Greciei.
Creşterea economică modestă, criza din Grecia şi majorarea preţurilor activelor reprezintă principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare a zonei euro, a estimat joi Banca Centrală Europeană, în Raportul de stabilitate financiară, transmit AFP şi Reuters.
'În pofida semnelor de îmbunătăţire a condiţiilor financiare, riscul ca ritmul de creştere să rămână în continuare scăzut reprezintă o provocare pentru stabilitatea financiară a zonei euro', avertizează instituţia cu sediul la Frankfurt.
De asemenea, BCE a subliniat că expansiunea sectorului bancar din umbră şi profiturile reduse înregistrate de bănci şi asiguratori, pe fondul ratelor scăzute ale dobânzilor, sunt alte riscuri pentru cele 19 state din uniunea monetară.
'Presiunea sistemică în zona euro a rămas scăzută în ultimele şase luni, ceea ce demonstrează că măsurile adoptate de BCE încep să-şi facă efectul', a afirmat vicepreşedintele BCE, Vitor Constancio, citat de Agerpres.
De asemenea, BCE şi-a exprimat temerile privind lipsa unui acord cu Grecia, care ar putea duce la majorarea costurilor de împrumut ale altor state din zona euro, în special pentru cele de la periferie (Italia, Spania).
Băncile elene au devenit vulnerabile din cauza incertitudinilor privind viitorul ţării în zona euro şi s-au confruntat cu retrageri substanţiale din depozite, cu lipsa accesului pe pieţele financiare şi cu deteriorarea calităţii activelor lor, avertizează BCE.
Grecia: Ieșirile din depozitele băncilor s-au accelerat la cinci miliarde de euro, în aprilie
În ianuarie și februarie, ieșirile din depozite s-au ridicat la 12,25 miliarde de euro și, respectiv, 7,57 miliarde de euro în februarie.
"Ultima săptămână din mai a fost mult mai dificilă comparativ cu precedenta, ieșirile zilnice de numerar ajungând la 200-300 milioane de euro', susțin sursele.
Accelerarea retragerilor a fost provocată și de speculațiile privind introducerea unor restricții asupra mișcărilor de capital. Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Atena a dezmințit un astfel de scenariu.
Din cauza temerilor privind ieșirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice și juridice și-au retras banii din bănci, înregistrându-se în februarie cel mai scăzut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a forțat băncile elene să devină dependente de finanțarea de urgență (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.
BCE nu a majorat finanțarea de urgență pentru băncile din Grecia
Banca Centrală Europeană a menținut plafonul liniei de finanțare de urgență (ELA) destinată creditorilor eleni la 80,2 miliarde de euro (87,6 miliarde de dolari), au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.Capitalul tampon de lichiditate s-a menținut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei și BCE să poată reacționa în caz de urgență, susțin sursele. Acestea au adăugat: 'Stabilizarea ieșirilor de capital din băncile elene a reprezentat motivul pentru care BCE nu a majorat plafonul'. În ultimele săptămâni BCE a majorat constant finanțarea acordată băncilor elene.
În prezent, Grecia poartă negocieri intense cu creditorii internaționali pentru eliberarea unei noi tranșe din programul de ajutor care este condiționată însă de adoptarea de reforme economie de autoritățile de la Atena.
Guvernul condus de premierul Alexis Tsipras și-a exprimat speranța că va ajunge la un acord cu creditorii în următoarele zile, în timp ce reprezentanții UE, BCE și FMI sunt mai pesimiști și spun că discuțiile avansează prea lent.
Din cauza temerilor privind ieșirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice și juridice și-au retras banii din bănci, înregistrându-se în februarie cel mai scăzut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a forțat băncile elene să devină dependente de finanțarea de urgență (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.
La începutul acestui an, BCE a încetat să mai accepte obligațiuni grecești drept garanții pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanțării băncilor grecești a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condițiile în care împrumuturile de care băncile grecești pot beneficia prin intermediul finanțării de urgență (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.
În mod normal, băncile grecești își asigură necesitățile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creșterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanțarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.ALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/panica-in-grecia-oamenii-au-scos-de-la-bancomate-sume-uria-e_1708067.html#ixzz3bROWFzhS
Follow us: @realitatea on Twitter
