Printre efectele pe termen lung ale Covid: scăderea IQ-ului. Descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor

Studiul, care a evaluat peste 140.000 de persoane în vara anului 2022, a arătat că Covid-19 poate avea un impact asupra abilităților cognitive și de memorie care durează un an sau mai mult după infecție. Persoanele cu simptome nerezolvate care au persistat mai mult de 12 săptămâni au avut deficiențe mai semnificative în performanța sarcinilor care implică memoria, raționamentul și funcția executivă. Oamenii de știință au spus că acest lucru a arătat că „ceața creierului” a avut un impact cuantificabil.

Profesorul Adam Hampshire, cercetător în neuroștiințe cognitive la Imperial College London și primul autor al studiului, a declarat: "Nu a fost deloc clar ce este de fapt ceața cerebrală. Ca simptom, a fost raportată destul de mult, dar ceea ce arată studiul nostru este că ceața cerebrală poate fi corelată cu deficiențe măsurabile în mod obiectiv. Aceasta este o constatare destul de importantă".

Anul trecut, Oficiul Național de Statistică a estimat că aproximativ 2 milioane de persoane din Regatul Unit se confruntă cu un Covid lung autodeclarat. O analiză anterioară a Imperial College a constatat că zeci de mii de persoane din Anglia ar putea avea simptome care au durat un an sau mai mult după infectare.

Cel mai recent studiu a recrutat mai mult de 140.000 de participanți din eșantionul inițial React, care a fost lansat în aprilie 2020 ca unul dintre cele mai mari și mai cuprinzătoare studii de supraveghere Covid din lume. În perioada august-septembrie 2022, participanților li s-au administrat teste cognitive online concepute pentru a testa memoria, atenția, raționamentul și alte aspecte ale funcției cerebrale.

Aproximativ 3,5% din eșantion au avut simptome care au persistat după 12 săptămâni, iar dintre aceștia aproximativ două treimi încă mai aveau simptome la momentul evaluării.

Analiza a constatat mici deficiențe care erau încă detectabile la un an sau mai mult după infectare, pentru cei care fuseseră infectați și nu mai aveau simptome. Diferența de scoruri la teste între cei care fuseseră infectați și cei care nu fuseseră infectați era echivalentă cu aproximativ trei puncte de IQ, dacă ar fi fost supuși unui test de IQ.

Pentru un individ, este puțin probabil ca această mărime a schimbării să fie vizibilă, au declarat oamenii de știință, deși unii ar fi putut experimenta efecte mai pronunțate.

S-a constatat că acei pacienți cu simptome nerezolvate, care persistau de mai mult de 12 săptămâni, aveau un deficit mai mare, echivalent cu șase puncte de IQ.

Dr. Maxime Taquet, psihiatru și cercetător la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în studiu, a declarat: "Chiar dacă deficiențele cognitive după Covid-19 sunt în medie de mică amploare, o minoritate substanțială de persoane prezintă deficiențe mai semnificative, care sunt susceptibile de a le afecta capacitatea de a lucra și de a funcționa. Având în vedere amploarea pandemiei și numărul de persoane afectate, acest lucru este deosebit de îngrijorător".

Mai încurajator este faptul că cei care au avut simptome de durată mai lungă care s-au rezolvat au prezentat deficiențe comparabile cu cele ale celor care au avut o boală ușoară, de scurtă durată.

Profesorul Paul Elliott, autor principal și director al programului React, de la Imperial College London, a declarat: "Este liniștitor faptul că persoanele cu simptome persistente după Covid-19 care s-au rezolvat se pot aștepta să experimenteze o oarecare îmbunătățire a funcțiilor lor cognitive la niveluri similare cu cele care au experimentat boala de scurtă durată".

Au fost diferențe mai mari pentru persoanele care au avut simptome nerezolvate care au durat 12 săptămâni sau mai mult (în concordanță cu Covid lung) și pentru cei care au fost spitalizați pentru boala lor, care au avut cele mai evidente deficiențe și care s-au extins la o gamă mai largă de funcții cognitive. Diferențele au fost, de asemenea, mai mari pentru cei care au fost infectați cu una dintre primele variante ale virusului, dar nu a fost posibil să se spună dacă acest lucru s-a datorat introducerii vaccinurilor și a unui tratament mai bun pe măsură ce pandemia a evoluat.

Descoperirile sunt publicate în New England Journal of Medicine.