Ministerul Finanțelor a anunțat vineri execuția bugetară pentru 2017, primul an al guvernării PSD-ALDE. Executivele Grindeanu și Tudose au sacrificat radical investițiile publice, singurul motor de dezvoltare a infrastructurii, dar și al dezvoltării economice pentru anii următori. Motivul? Ca să nu iasă din chingile de deficit bugetar și să susțină, în același timp, creșterile salariale din sectorul bugetar. Cheltuielile de personal au crescut cu 22% în cursul anului trecut, în timp ce absorbția fondurilor europene a atins un minim istoric.
Anul 2017 s-a încheiat cu un deficit de 24,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită de 2,96% din PIB, cu venituri de 251,8 miliarde lei și cheltuieli de 276,1 miliarde lei, informează MInisterul Finanțelor.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 26,7 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB, mult sub ținta de la începutul anului când au promis investiții de 34,4 miliarde lei.
Cu un an înainte, în 2016 anul guvernării Cioloș, cheltuielile pentru investiții au fost de 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB. Execuția bugetului general consolidat din 2016 s-a încheiat cu un deficit de 2,41% din PIB.
În 2015, ultimul an al guvernării Ponta, cheltuielile pentru investiții au fost de 41,3 miliarde lei, reprezentând 5,9% din PIB, față de 32,7 miliarde de lei în anul 2014.
În 2017, veniturile au fost cu 12,5% mai mari, în termeni nominali, față de anul 2016.
Veniturile încasate pe principalele patru bugete componente ale bugetului general consolidat - bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate - colectate de Agenția Națională de Administrare Fiscală au reprezentat 100,3% din programul veniturilor administrate de ANAF. S-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din contribuțiile sociale (cu 10,4 mld. lei, respectiv cu 17,0%), din impozitul pe salarii și venit (cu 2,4 mld. lei, respectiv cu 8,6%) și din veniturile nefiscale, care au fost cu 3,8 mld. lei peste cele din 2016 (+21,1%).
Încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 9,1% față de anul 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcții speciale.
Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 38,1% față de anul trecut, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În ceea ce privește veniturile din TVA, comparativ cu anul anterior, se înregistrează o creștere de 3,6% determinată în special de încasările din a doua a parte a anului, în condițiile în care au fost aplicate măsurile de reducere a cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările din luna februarie 2016, precum și reducerea din februarie 2017 a cotei standard de TVA de la 20% la 19%.
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 17,1 miliarde lei.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 276,1 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 14,0% față de anul 2016.
Cheltuielile de personal au crescut cu 22,0% față de anul precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016.
Cheltuielile cu bunuri și servicii și subvenții au scăzut față de anul 2016 cu 0,7%, respectiv cu 6,1%. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 13,1%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1000 lei, precum și măsurile ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum ẟi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne ẟi externe, au fost de 26,7 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB.
Câți bani au primit guvernele PSD de la UE
Guvernele PSD au primit doar mărunțis de la Bruxelles: anul 2017 pare să fie cel mai slab în ceea ce privește absorbția fondurilor europene de după 2012.
Anul 2017 pare să fie cel mai slab în ceea ce privește absorbția fondurilor europene de după 2012: numai 3,648 miliarde de euro primite de la Comisia Europeană, potrivit datelor preliminare ale Ministerului Fondurilor Europene, la sfârșitul lunii noiembrie a anului 2017.
În acest fel, cele două guverne PSD care au trecut până acum pe la Palatul Victoria au toate șansele să bifeze un record negativ, după ce la începutul anului, ministrul Finanțelor de la acea vreme anunța că există garanția că vor intra în țară 4,7 miliarde de euro.
