"Ce știe ea despre politică" s-a întrebat vărul prim-ministrului asasinat, Solomon „Solla” Bandaranaike, în momentul în care soția sa a decis că va prelua conducerea partidului, în 1960. "În timpul mandatului lui Solla, Sirima nu a condus decât focul din bucătărie", a continuat cel care le-a fost cavaler de onoare la nunta celor doi politicieni. Așadar, se pare că visul sufragetelor a fost împlinit tocmai în sudul Asiei, în Sri Lanka, unde Sirimavo Bandaranaike a devenit pe 21 iulie 1960 prima femeie prim-ministru din istorie.
Sirimavo Bandaranaike s-a născut pe 17 aprilie 1916, fiind cea mai mare dintre cei șase frați. Se pare a fost obișnuită încă de mică cu politica, tatăl său fiind membru al Senatului. Dorind să aibă o educație aleasă, părinții ei au trimis-o la vârsta de opt ani la una dintre cele mai bune școli cu internat din capitala Colombo. Educația i-a fost una specific britanică, însă părinții săi au dorit ca fata să cunoască singaleza la fel de bine precum engleza, și să rămână practicantă a buddhismului. După ce a terminat studiile, ea s-a dedicat muncii de voluntariat, mergând zeci de kilometri prin junglă, trecând dincolo de munți, pentru a distribui mâncare și medicamente, dar și pentru a deschide clinici și a organiza viața industrială din sate.
În 1940, Sirimavo s-a căsătorit cu West Ridgeway Dias Bandaranaike – un tânăr inteligent, absolvent al universității Oxford, fiu al unui politician renumit din Sri Lanka. Oamenii din regiune au numit evenimentul ca fiind „nunta secolului”. Ambii tineri făceau parte din Govigama, cea mai mare și influentă castă din Sri Lanka. La început, rolul Sirimei a fost doar de soție. Cei doi au avut împreună trei copii – două fete și un băiat. Viața de soție s-a amestecat și cu politica – nu într-un mod în care Sirimavo își dorea – ea doar servea răcoritoare politicienilor invitați acasă de soțul său.
Cu toate că relația cu soțul său nu a mers la început bine, Sirimavo a devenit în timp omul lui de încredere. Ea l-a convins să demisioneze din guvern și de la conducerea United National Party (UNP) în 1951. Politica pare că era imobilizată din momentul declarării independenței în 1948. La scurt timp după acest important eveniment, soțul ei a înființat Partidul pentru Libertate din Sri Lanka, o organizație socialist-democrată, marcând liniile politice pe care partidul le va urma pentru restul secolului.
Alegerile generale din anul următor au pus-o pe listă și pe Sirimavo, ea organizând campania electorală a soțului ei. Munca depusă a fost și una productivă, nou înființatul partid câștigând alegerile. Au urmat alegerile din 1956 când Solomn Bandaranaike și partidul său au câștigat, el devenind prim-ministru. Se pare că multele schimbări politice și sociale pe care dorea să le facă nu au fost pe placul multora, el fiind asasinat pe 26 septembrie 1959, de un călugăr buddhist.
Schimbare s-a făcut repede. Sirimavo, ca succesor legitim al soțului său, a fost pusă la conducerea partidului, devenind în scurt timp și senatoare. Apoi, în iulie 1960, promovând totuși politica soțului ei și bucurându-se de simpatia poporului, ea a câștigat alegerile, devenind prima femeie din istorie care ocupa funcția de prim-ministru. Primul său mandat s-a axat mai mult pe dezvoltarea politicii externe, ea consolidând legăturile cu Uniunea Sovietică și China. De asemenea, a promovat o reformă a sistemului de învățământ, aducând în prim-plan învățarea singalezei și orientarea către buddhism. La presiunea partidelor de dreapta, mandatul ei ca prim-ministru s-a încheiat după patru ani.
După cinci ani, în 1970, partidul de stânga a câștigat din nou majoritatea parlamentară, iar Sirimavo și-a obținut astfel cel de-al doilea mandat ca prim-ministru. De această dată, schimbările pe care le-a făcut au fost de o importanță istorică: în 1972 a schimbat Constituția, Sri Lanka devenind republică. Criza de petrol și nedobândirea ajutorului din Vest se pare că au atârnat greu la decizia schimbării sale din funcție. În 1980 a fost acuzată de abuz de putere în favoarea întârzierii alegerilor. A fost exclusă din Parlament și i s-a interzis să ocupe orice funcție publică timp de șapte ani. Lucrurile au evoluat într-un mod neașteptat: în 1994, ambițioasa ei fată, Chandrika, a devenit președintele Sri Lankăi, ea acordându-i mamei sale cel de-al treilea mandat de prim-ministru. Ea a rămas în funcție aproape până la moartea sa. Ea a murit chiar în ziua alegerilor, pe 10 octombrie 2000.
Sursa: historia.ro
