Două premii Nobel pentru Literatură, după scandalul de agresiune sexuală de anul trecut

Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk a fost recompensată joi cu Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2018, iar scriitorul austriac Peter Handke a primit Nobelul pentru Literatură pentru anul 2019, conform anunțului făcut Academia Regală de Științe din Suedia.

Olga Tokarczuk a fost premiată pentru "o imaginație narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă traversarea hotarelor ca o formă de viață'', potrivit Academiei Suedeze.

Peter Handke a fost recompensat ''pentru o operă marcantă care, cu ingenuitate lingvistică, a explorat periferia și specificitatea experienței umane'', au precizat reprezentanții instituției suedeze.

....

Premiul Nobel pentru Literatură a fost atribuit anul acesta atât pentru anul 2019, cât și pentru 2018, când decernarea a fost amânată din cauza unui scandal de agresiune sexuală care a afectat Academia Suedeză, instituția care desemnează câștigătorii acestui prestigios trofeu literar.

Joi la ora 14.00 este programată festivitatea acordării Premiului pentru Literatură - atât pentru 2019, cât și pentru anul trecut. Atribuirea premiului din 2018 a fost amânată cu un an, după ce Academia Suedeză a fost puternic afectată de un scandal sexual.

Răsunător și intens dezbătut, Premiul Nobel pentru Literatură va fi atribuit anul acesta atât pentru anul 2019, cât și pentru 2018, când decernarea a fost amânată din cauza unui scandal de agresiune sexuală care a afectat Academia Suedeză, potrivit Agerpres.

Cea mai valoroasă recompensă

Academia Suedeză (Svenska Akademien) decernează 16 premii, Nobelul pentru Literatură fiind cel mai cunoscut și mai bine recompensat dintre acestea (9 milioane de coroane suedeze, echivalentul a 830.000 de euro). În testamentul său, Alfred Nobel a încredințat instituției suedeze misiunea de a recompensa în fiecare an autorul unei opere literare ''remarcabile, de inspirație idealistă''. Patru sau cinci membri (din 18) au drept responsabilitate culegerea și discutarea propunerilor de nominalizare, înainte de a trimite lista numelor către restul academicienilor.

Fundația Nobel, cea care finanțează premiul, a decis ca la luarea deciziei pentru distincțiile din 2019 și 2020 să participe ''cinci experți externi'', în speciali critici, editori și scriitori.

Propunerile sunt ulterior discutate de toți membrii Academiei înainte de a fi votate cu majoritate absolută.

350 de propuneri pe an

Arhivele Academiei Suedeze sunt pline cu scrisori de la cele mai mari nume din lumea literară și editorială care solicită mai mult sau mai subtil atenția academicienilor. În fiecare an, instituția primește circa 350 de propuneri scrise de candidaturi din partea unor foști laureați, academicieni, organizatori sau profesori din mediul literar și lingvistic. Fiecare scoate în evidență atuurile favoritului său, cu riscul de a strecura și un mic dar destinat academicienilor... un cadou deseori greșit înțeles.

Pentru a fi valabile, candidaturile trebuie reînnoite în fiecare an și trimise înainte de 1 februarie. Candidații trebuie să fie în viață și, în principiu, să fi publicat în anul respectiv.

Șapte ani fără premiu și un refuz

Palmaresul Nobelului pentru Literatură numără 114 laureați, dintre care doar 14 femei. Lista, dintr-un total de 110 decernări, cuprinde patru atribuiri ex-aequo.

Distincția a fost refuzată o singură dată, în 1964. Filozoful francez Jean-Paul Sartre a refuzat premiul, o decizie fără precedent și, mai ales, o situație pe care Alfred Nobel nu o prevăzuse în testamentul său. Scriitorul a rămas însă pe lista de laureați, chiar dacă nu a încasat niciodată recompensa financiară. În 1958, Boris Pasternak a fost constrâns să refuze premiul sub presiunea guvernului sovietic.

Premiul Nobel pentru Literatură nu a fost decernat de șapte ori, în special în anii de război: 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942, 1943.

Franța, țara cu cele mai multe premii

În palmaresul pe țări, pe prima poziție se află Franța, cu 15 laureați, primul în 1901, poetul Sully Prudhomme. Urmează apoi Statele Unite și Marea Britanie, cu 12 laureați fiecare. Limba lui Moliere este în schimb detronată de cea a lui Shakespeare, cu 29 de autori anglofoni premiați.

Cazul Salman Rushdie

În numele ''independenței literaturii'', academicienii s-au abținut de la a lua poziție în 1989 în cazul scriitorului britanic Salman Rushdie, autorul ''Versetelor satanice'', considerate blasfematoare la adresa religiei islamice. Forul a fost divizat între adepții unei susțineri ferme a scriitorului și garantarea neutralității instituției.

Indignați de lipsa de atitudine a instituției, trei dintre membrii Academiei Suedeze au părăsit forul, fără să li se permită să demisioneze. Au trecut aproape trei decenii înainte ca Academia să denunțe, în 2016, fatwa instituită împotriva lui Rushdie.