Cu toate că premierul Victor Ponta a vrut să prezinte negrul ca fiind alb și să transforme din vorbe rectificarea bugetară NEGATIVĂ într-una pozitivă, cel mai înalt for fiscal din România pune lucrurile în ordine.
Rectificarea bugetară confirmă o scădere a veniturilor, dacă se exclude impactul unor swap-uri, dar nici noile proiecții nu arată clar cum se vor acoperi găurile de încasări din primul semestru și nici viitoarele minusuri din CAS, ceea ce va impacta pe viitoarele bugete, apreciază Consiliul Fiscal, citat de Mediafax.
Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate și majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcției bugetare din anii următori în vederea încadrării în țintele de deficit, este de părere Consiliul Fiscal.
"La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, însă după ajustarea pentru impactul schemei de stingere în lanț a arieratelor față de BGC (cu impact pe TVA și contribuții sociale) și al modificării de tratament contabil al operațiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majorează artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, încasările apar drept revizuite ușor negativ, respectiv cu 128 milioane lei", se arată în opinia privind rectificarea bugetară transmisă de Consiliul Fiscal.
Consiliul fiscal remarcă faptul că revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an sunt de natură să influențeze proiecțiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare - legislația cu privire la impozitarea suplimentară a veniturilor din liberalizarea prețului gazelor naturale expiră la finele anului curent, iar veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt prin definiție temporare (engl. one-off).
Astfel, acest fenomen este de natură să creeze presiuni suplimentare la nivelul construcției bugetare din anii următori în vederea încadrării în țintele de deficit, mai ales dacă este luat în calcul și impactul nefavorabil la nivelul încasărilor bugetare pe care este de așteptat să-l genereze măsurile discreționare, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit și reducerea CAS la angajator.
În plus, execuția bugetară la 6 luni și propunerea de rectificare conțin extrem de puține elemente care să poată conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificările legislative mai sus menționate să poată fi realizată pe seama îmbunătățirii eficienței colectării.
În pofida subperformanței de proporții în absorbția de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul – comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% - propunerea de rectificare nu modifică estimările inițiale cu privire la acestea, se arată în comunicatul Consiliului.